Cererea pentru spectacolul “Mahalaua Mon amour” al carui protagonist este maestrul Tudor Gheorghe a depasit oferta celor 4000 de locuri puse la dispozitia spectatorilor. Dupa epuizarea biletelor la spectacolul din 8 aprilie, acelasi lucru s-a intamplat si cu cele puse in vanzare pentru concertul din 9 aprilie!

Asadar, pentru a satisface cererea mare a publicului, “Mahalaua Mon Amour” se va relua si pe data de 17 mai la Sala Palatului din Bucuresti.

Dupa cum anuntam si in comunicatele anterioare, Zavaidoc, Faramita Lambru, Romica Puceanu sau Ionel Tudorache sunt doar cativa dintre maestrii lautariei ce isi vor “imprumuta” creatiile maestrului Tudor Gheorghe care, in acompaniamentul unui taraf veritabil, va oferi publicului o reprezentatie remarcabila prin intermediul spectacolului “Mahalaua Mon Amour”.

Desi spectacolul nu a fost vazut de nimeni pana in acest moment, renumele artistului a fost de ajuns pentru ca biletele sa se vanda rapid. Turneul evenimentului incepe astazi la Craiova, la Teatrul National Marin Sorescu.

Pentru reprezentatia din Bucuresti, pretul unui bilet variaza in functie de categoria de loc astfel: V.I.P. - 120 lei; Cat. I - 100 lei, Cat. II - 80 lei, Cat. III - 60 lei, Cat. IV - 40 lei, iar biletele se gasesc la Sala Palatului, Magazinul Unirea – etaj 2, Magazinul Muzica si pe site-urile vreaubilet.ro, blt.ro si bilete.ro.

Vineri, 3 aprilie, veti avea ocazia sa vizionati in LMC proiectia DVD-ului QUO VADIS - “Defiant Indoctrination” (2004) in pregatirea evenimentului live ce va avea loc luni, 6 aprilie, eveniment de la care niciun iubitor al metalului tehnic si melodios nu ar trebui sa lipseasca.

Va reamintim ca biletele pentru concertul Quo Vadis de luni, 6 aprilie, pot fi achizitionate din toata reteaua Eventim, www.eventim.ro, din Live Metal Club, Metalist Shop si de la Titus Constantinescu.

Concertul va incepe la ora 19.00 si va fi deschis de trei trupe romanesti: Illuminati, Spectral si Taine.

Editura Vellant lanseaza cartea “Doctrina socului. Nasterea capitalismului dezastrelor” pe 2 aprilie, ora 19.00, la Libraria Carturesti din Arthur Verona, nr. 13-15.

“Doctrina socului. Nasterea capitalismului dezastrelor” este cea mai recenta carte a jurnalistei canadiene Naomi Klein, cunoscute in intreaga lume datorita lucrarii “No Logo” (2000). Impatimitii dezbaterilor sunt asteptati, incepand cu ora 19.00, in ceainaria Carturesti de pe strada Arthur Verona, pentru a discuta alaturi de Razvan Exarhu, Cristian Parvulescu, Costi Rogozanu si traducatorii cartii, Bogdan Lepadatu si Ciprian Siulea, despre o carte revolutionara si controversata in acelasi timp.

In contextul discutiilor despre esecul modelului pietei excesiv liberalizate, “Doctrina socului”, aparuta in 2007, poate fi interpretata ca un avertisment curajos, dar ignorat de guverne la momentul lansarii, cu privire la rolul jucat de capitalismul dezastrelor in aparitia crizei economice actuale.

Rezultatul a patru ani de cercetare, cartea a devenit rapid un bestseller international, dar si un manual-manifest al luptei impotriva unui sistem care, potrivit autoarei, anuleaza distinctiile dintre Marele Guvern si Marile Afaceri, exploatand sau chiar provocand mega-dezastre pentru a obtine super-profituri. Klein a documentat minutios numeroase cazuri in care turbulentele politice sau dezastrele naturale le-au permis guvernelor si multinationalelor sa profite de socul in care se afla populatia si sa implementeze politici avantajoase pentru marile corporatii.

O carte despre necesitatea de a pastra memoria colectiva treaza in fata incercarilor de a o rescrie prin socuri, “Doctrina socului” a fost distinsa in februarie 2009 cu marele premiu Warwick, acordat de Universitatea din Warwick, Marea Britanie.

Naomi Klein a absolvit London School of Economics si semneaza articole in The Nation si The Guardian. A devenit cunoscuta in intreaga lume datorita lucrarii “No Logo” (2000), in care sustine ca multinationalele considera marketingul brandului mai important decat productia in sine, autoarea plasandu-se in avangarda luptei impotriva globalizarii corporatiste. A inceput sa scrie “Doctrina socului” in 2004, cand se afla in Irak, in calitate de corespondent al revistei Harper.

Teatrul Alekton prezinta spectacolul balcanic “Voica. Balada celor noua frati”, in conceptia, adaptarea si regia lui Sotiris Hatzakis. Spectacolul va fi jucat mai intai la Teatrul Kappa din Atena, in perioada 26 martie-5 aprilie 2009, dupa care isi incepe calatoria in Balcani (Albania, Serbia, Bulgaria), poposind la Bucuresti pe 30 aprilie, la Teatrul National I.L. Caragiale, Sala Atelier.

Sotiris Hatzakis a colaborat cu actori din Grecia, Serbia, Albania, Romania si Bulgaria, realizand un spectacol prin care reuneste elementele comune ale culturii populare din Balcani in jurul baladei celor noua frati.

Din distributie fac parte Maia Morgenstern (Romania), Margarita Xhepa (Albania), Maria Katsiadaki (Grecia) fiecare interpretand in limba tarii sale rolul mamei, Nikos Arvanitis, Kiti Selmani Djecevic si un grup de zece persoane care constituie corul, numit comunitatea populara.

Cautand esenta tragica a culturii populare, Sotiris Hatzakis se intoarce din nou asupra radacinilor comune si a inrudirilor uimitoare dintre tarile balcanice, pornind de la un mit comun care depaseste diferentele si pune in lumina dinamica convietuirii culturale a tarilor din Peninsula Balcanica. Asa cum remarca regizorul, versiunea baladei celor noua frati izvoraste din adancul spatiului nostru national. Miturile homerice si cele ale tragicilor epocii clasice sunt continuate dupa desfacerea tragediei in parti dialogate si cantate de pantomima tragica, de dans, de drama mimilor din timpurile elenistice si romane, fiind insusite de dansatori, tragediografi, rapsozi si muzicieni, care le vor raspandi in rondul popoarelor Imperiului Bizantin. Si astfel, prelucrate de spiritul popular, ele vor trece in manifestarile ritualice ale populatiei agrare. Avand acest material adanc inscris in fiinta sa, poetul anonim va plasmui variatiuni care corespund recitativelor din Antichitate.

In adaptarea sa, Sotiris Hatzakis intrebuinteaza felurite versiuni grecesti ale baladei celor noua frati, versiuni care provin din Atena, Creta, Thraki, Rodos, Paros, Grecia Continentala, Macedonia, Elia, Olimp si Varna, precum si din alte tari balcanice, cum ar fi Serbia, Albania, Bulgaria si Romania. De asemenea, el include povestiri, bocete, ritualuri populare, dansuri din Gortynia, Mani, Propontida, Creta, Epir, Serbia, Albania, Bulgaria si Romania. Pe langa acestea, se fac auzite versete din Biblie (din Apocalipsa dupa Ioan), poeme de Lorca, fragmente din Hecuba lui Euripide, toate in stransa legatura cu balada. Spectacolul cuprinde, in plus, pasaje din versiunile balcanice, blesteme, invocatii ale mortilor si rugaciuni, care sunt rostite pe scena in limbile celor cinci tari participante.

Dupa cum afirma regizorul, acest mare spectacol interbalcanic este organizat scenic in spiritul ritualului popular si cu mijloacele tragediei. Plenitudinea paradisiaca si destramarea ei, elementul absolutului, devierea de la masura si nelegiuirea, necazul, aventura, recunoasterea si transformarea ei intr-un fel de purificare, toate acestea apropie balada celor noua frati de tragedie.

Toba si toaca imprima ritmul intregului spectacol. Se fac auzite fragmente muzicale provenite din inregistrari foarte rare. Corul se misca in ritmul doric al traditiei bocetelor grecesti, eroii sunt striviti de intorsaturile sortii, iar mimul, un fel de oficiant mijlocitor, de calauza, cu o prezenta transcendenta, uneste lumea viilor cu aceea a mortilor.