Editia a V-a a Super Metal Live-ului a adus pe aceeasi scena intr-un mod cat se poate de inspirat cinci trupe frumoase, care au cantat aseara intr-un LMC plin ochi: Fortress of Faith, True Mind, Inopia, Tiarra si Magica. Tot aseara, vajnicii menestreli de la Inopia si-au lansat EP-ul “Monuments of Sadness”.

Mult inainte de a ajunge la intrarea in Live Metal Club (si a vedea ce coada se formase la usa!) le-am spus celor alaturi de care veneam ca am o banuiala ca de data asta o sa fie lume multa in club. Ma asteptam ca Magica sa adune multi fani, dar am constatat cu bucurie ca publicul a umplut clubul inca de la ora 19.00, cand era programata prima trupa, Fortress of Faith.
Ca sa imi asigur vizibilitate maxima m-am lipit de scena si toata seara n-am mai plecat de acolo, dar, desi lumea a fost multa si cu chef de distractie, nu s-a lasat cu masacru. E adevarat, nici genul nu te poftea sa te urci pe pereti si sa sari in capul vecinilor, trupele prezente invartindu-se in zona rockului clasic si gothic.

Bucurestenii de la Fortress of Faith au pornit cu piesele pe la 19.15 si, trecand peste cateva probleme cu sunetul, s-au prezentat frumos si cu avant. Ne-au cantat vreo cinci compozitii proprii si au indraznit si un cover Pink Floyd, “High Hopes”, ceea ce m-a facut sa zambesc neincrezatoare la inceput, crezand ca n-o sa le iasa mare lucru. Surprinzator, piesa – adaptata la stilul lor, desigur – a sunat mai mult decat onorabil. Si vorba aia: oricum nu poti canta ca Pink Floyd decat daca esti Pink Floyd. Publicul a fost extrem de receptiv, a cantat cu trupa si a aplaudat, cerand si un bis care nu s-a putut concretiza din cauza orarului.

Urmatorii care ne-au pus urechile la incercare au fost True Mind, unde “la voce” au evoluat pe rand Anna si Vlad (care se ocupa mai mult cu clapele). Pe langa piesele din repertoriul propriu, brasovenii au abordat si un cover Valeriu Sterian – “Nopti”, pe care il canta de obicei. Si pe ei lumea i-a primit bine, dar am remarcat o oarecare scadere a entuziasmului fata de prima trupa. Raman la parerea mea ca, desi instrumentistii sunt promitatori, vocile lipsite de forta si personalitate trag formatia in jos. Sunetul nu i-a ajutat mereu, ba chiar au avut parte de microfonii numeroase, dar aici deja nu mai era problema lor.

Scena din LMC a fost ocupata apoi cu mare aplomb de trupetii de la Inopia, entuziasti si simpatici cum ii stim. Stefan ne-a prezentat EP-ul care tocmai se lansa, “Monuments of Sadness”, ne-a pus in vedere ca il vor canta pe tot, de la cap la coada, dupa care cei sapte s-au apucat sa presteze. Prin urmare, s-au revarsat spre noi “Empire Falls”, “Requiem”, “Beyond castle’s walls”, “Tribute”, “Abigor” si bonus track-ul “Epitaph”, precum si doua piese noi: “First born of my kind” si “The Siege”. Privitorii au fost cu adevarat incantati, au scuturat din plete, au cantat si au aplaudat mult si vijelios dupa fiecare piesa. Nici n-ai cum sa faci opinie separata, avand in vedere atmosfera pe care Inopia stiu sa o creeze.

Tiarra au fost pentru mine surpriza serii, nu-i mai vazusem pana acum si n-am stiut ca lumea nu numai ca ii place, dar cunoaste si piesele. Au avut si ei probleme de sunet, mai ales ca sunt opt si abia aveau loc pe scena, dar au trecut peste ele si s-au descurcat exemplar. Vocea suava a Andei s-a imbinat foarte frumos cu cea guturala a lui Alex, iar vioara Dianei, violoncelul Iuliei, clapele lui Johann, tobele lui Klepsy, chitara lui Tudor si bassul lui Adi au reusit sa incante pe toata lumea din LMC. Au facut furori cu piesa “Ielele”, pe care publicul o ceruse insistent, dar si compozitiile cantate in premiera (sau in premier, vorba cuiva din public) s-au bucurat de aplauze grele. Era evident ca la final urma un bis din toti plamanii, asa ca Tiarra au mai cantat inca o data una dintre piesele noi – “Goddes of stone”, daca am inteles corect.

Populatia venita in numar mare s-a mai subtiat putin dupa cantarea celor de la Tiarra, dar au ramas destui cei care sa cante si sa scuture din plete alaturi de ultima trupa a serii, Magica. Constantenii ne-au luat tare cu piese mai vechi si mai noi, printre care “Bind you Forever”, “This is who I Am” sau “Bittersweet Nightshade”, parca si “Don’t wanna kill”, ba ne-au tratat si cu “Ice Queen”, cover Within Temptation, precum si cu “The Final Countdown” de la Europe. Desi ne apropiam de ora 1.00, petrecerea nu s-a lasat stinsa decat dupa ce Magica s-a intors de doua ori la bisuri.

Acestea fiind zise, s-a mai dus cu bine inca un Super Metal Live, al cincilea, si, daca ne promite ca va fi la fel de frumos, il asteptam si pe urmatorul!

[album: http://www.4arte.ro/wp-content/plugins/dm-albums/dm-albums.php?currdir=/wp-content/uploads/dm-albums/Super Metal 2009/]