A patra editie a Festivalului International de Film de Animatie Anim’est a debutat in aceasta seara, la Cinema Patria. Debutul a fost marcat de surprize mai mult sau mai putin asteptate, dar nimic nu a putut infrana entuziasmul celor prezenti, care au umplut aproape in intregime sala de proiectie.

Stiam ca filmul din deschiderea Anim’est 2009 este “Mary si Max”, o productie despre prietenia neobisnuita dintre o fetita din Australia si un barbat de varsta a doua din New York. Numai ca, desi pe scena se aflau doua microfoane – la care presupuneam ca ni se vor spune cateva cuvinte despre festival -, luminile s-au stins pe neasteptate si pe ecran ni s-a derulat pentru mai bine de 15 minute o animatie al carei laitmotiv era cifra 4. Plina de imagini violente, sangeroase si pe alocuri sexuale, precum si de schimbari bruste de decor, insotite de o muzica stranie si apasatoare, productia nu semana deloc cu ce asteptam de la “Mary si Max”! In ceea ce ma priveste, ma gandeam ca ori am gresit cinematograful (desi ma uitasem de vreo zece ori la program), ori cei din stafful festivalului au incurcat borcanele.

Din fericire, totul s-a lamurit la finalul animatiei, cand organizatorii au urcat pe scena la microfoanele de care va spuneam mai devreme, ne-au urat “Bun venit!” la Anim’est 2009 si ne-au marturisit ca filmul anterior (“4”, in regia lui Edouard Salier) a fost o surpriza si pentru ei, doar directorul Mihai Mitrita fiind cel care stia de aceasta difuzare. Dupa o scurta prezentare a editiei din acest an (mai multe detalii gasiti in articolul despre conferinta de presa), PR Managerul festivalului Toma Peiu a citit si lista sponsorilor si partenerilor, care lista a fost atat de lunga, incat in cele din urma Toma si-a pierdut vocea, spre amuzamentul tuturor celor prezenti.

Cu atmosfera astfel destinsa, luminile s-au stins inca o data la ora 20.00 si pe ecran ne-au aparut cei pe care ii asteptam, mai intai Max si apoi Mary. Dupa 10 minute si multe hohote de ras declansate de actiunea de pe ecran, filmul s-a interupt brusc, publicul a oftat dezamagit, luminile s-au aprins si o voce din neant ne-a anuntat, cu scuzele de rigoare, ca s-a produs o greseala, in loc de prima rola a filmului fusese introdusa in proiector rola cu numarul 2. Acestea fiind spuse, am fost invitati sa mai asteptam 10 minute pana se remediaza situatia. Nimeni nu s-a suparat si un nou val de ras a strabatut sala, pentru ca, pana la urma, nu eram la un congres de medicina, ci la un festival de film! 🙂

Destul de repede a aparut pe scena Toma, care ne-a explicat ca filmul a venit la Anim’est de la un festival din Australia si cei de acolo au incurcat cutiile, in prima cutie fiind, de fapt, rola cu numarul 3, in a treia rola cu numarul 1, iar restul erau si ele puse in dezordine, astfel ca a mai durat cateva minute pana ce totul a fost rearanjat. (In orice caz, secventa de la care incepuse rola 3 parea foarte bine a fi de la inceputul filmului si probabil ca aproape nimeni din sala nu si-a dat seama de greseala si nici n-a remarcat absenta unui generic).

Cat despre “Mary si Max” (Australia, 2009, regia si scenariul Adam Elliot), filmul spune povestea corespondentei prin posta clasica pe care Mary Daisy Dinkle (voce Toni Collette), o australiana in varsta de opt ani o tine cu americanul Max Jerry Horovitz (voce Philip Seymour Hoffman), in varsta de 44 de ani. Povestea se intinde de-a lungul a 20 de ani si infatiseaza diversele intamplari prin care trec cei doi, fiecare in partea sa de lume si schimbarile care au loc in vietile lor. Mary este o fetita care sufera din cauza aspectului ei fizic si din cauza faptului ca nu o iubeste nimeni (parintii ii spusesera ca a fost un accident, colegii se purtau urat cu ea), care traieste alaturi de un tata pasionat de animale impaiate si de o mama alcoolica, iar Max este un obez cu joburi ciudate, probleme de comunicare si socializare, lipsit de lacrimi si de zambete si enervat de mizeria pe care oamenii o lasa in urma lor.

Extrem de amuzant este felul in care cei doi vad lumea din juriul lor si in care interpreteaza faptele si situatiile, dar de sub tot acest amuzament razbate si multa tristete. Scrisorile pe care le schimba Mary si Max sunt de cele mai multe ori insotite de dulciuri sau de diverse obiecte de colectie, iar povestile lor par uneori de domeniul SF-ului, desi filmul este inspirat de un caz real. Prietenia lor este pusa la incercare de mai multe ori, dar legatura se dovedeste a fi mai puternica si decat tragedia internarii lui Max intr-un spital de boli nervoase, si decat gestul lui Mary de a-si face lucrarea de doctorat pe seama bolii lui Max si decat alcoolismul de care va suferi apoi fata devenita adulta.

“Mary si Max” mai ruleaza in cadrul Anim’est si luni, 5 octombrie, tot la Cinema Patria, de la ora 20.30 si ar fi bine sa nu-l ratati daca vreti sa aflati adevaratul mod in care apar copiii, daca vreti sa stiti in cate feluri poate muri un peste de acvariu, daca sunteti curiosi cata ciocolata poate sa manance o singura persoana si daca mai credeti ca prietenia adevarata exista si poate fi gasita de oricare dintre noi. Cum bine zicea citatul din finalul filmului: “Dumnezeu ne-a dat rudele, sa fim recunoscatori ca prietenii ni-i putem alege singuri!” 🙂