Cand nu ai somn, faci tot felul de lucruri, unele frizand nebunia: dai telefoane necunoscutilor, iti vin idei de sinucidere sau iesi sa te plimbi si sa-ti spui povestea vietii primului intalnit.

Situatii de acest gen traiesc si cei doi necunoscuti care se intalnesc intamplator intr-o noapte cu luna (astru care constituie un subiect grozav de discutie!), in piesa “Insomniacii”, de Mimi Branescu, pe care am vazut-o aseara in Old City, la invitatia Teatrului de Arta Bucuresti.

Catalogata drept “o comedie cu nebuni”, piesa isi merita numele pentru ca strainii de care va povesteam mai sus prea intregi la minte nu sunt: unul are o relatie bizara cu vecinii si reactioneaza ciudat cand nu poate dormi, iar celalalt… se crede extraterestru. Presarata cu replici amuzante, cand mai relaxata, cand mai tensionata, conversatia lor de domeniul absurdului este intrerupta la un moment dat de un tip si mai deranjat la mansarda. Individul vrea sa se spanzure pentru ca sotia a fugit cu tatal lui, dar inainte de asta tine sa le povesteasca celor doi – care il asculta curiosi de pe banca, incercand sa inteleaga ceva din monologul sau – despre legaturile amoroase complexe care se fac si se desfac in neamul lui. Dupa doua spanzurari “de proba”, cateva amenintari cu pistolul si o multitudine de sfaturi care mai de care mai trasnite, cei trei decid sa se mai intalneasca si in seara urmatoare, sa descalceasca problemele din familia excentrica.

Bineinteles, daca nu ma credeti ca e o comedie cu nebuni, poate va conving pozele.

[album: http://www.4arte.ro/wp-content/plugins/dm-albums/dm-albums.php?currdir=/wp-content/uploads/dm-albums/Insomniacii/]