Editura Herald a lansat in cadrul Targului de Carte Bookfest 2011, pe 29 mai, “Civilizatia japoneza traditionala”, editia a treia, largita si revizuita, un volum apartinand niponologului Octavian Simu.

Lansarea nu a fost una lipsita de personalitate, dimpotriva, la standul editurii au aparut mai intai presedintele Asociatiei Radacini Culturale, Camelia Basta, care a facut o demonstratie de Ikebana, in timp ce artistul Yuki Tagaki a atras ca un magnet publicul iubitor nu doar de muzica si de carti, ci si de inedit, interpretand la shamisen (un instrument asemanator chitarei) piese folclorice din regiunea japoneza Aomori. Doamna Camelia Basta, care purta o tinuta specific japoneza, a prezentat, de asemenea, si un dans traditional, “Sakura, Sakura”, in onoarea autorului volumului lansat, pe care ne-a marturisit ca nu l-a cunoscut personal decat abia in ziua respectiva, dar ca volumele dumnealui despre Japonia au fost cele care i-au influentat pasiunea pentru aceasta tara si traditiile ei.

Evenimentul de lansare a beneficiat si de prezenta directorului editurii Herald, Aurelian Scrima, a autorului Octavian Simu si a Constantei Erca, o specialista in arta numita Haiga – ilustratii pe baza de haiku-uri, care au putut fi admirate pe peretii standului Herald.

Citind “Civilizatia japoneza traditionala”, descoperi prin intermediul unui text foarte bine documentat si cu explicatii pentru oricare cititor, fie el cunoscator al Japoniei sau nu, tot ceea ce inseamna aceasta tara, in toate reprezentarile ei. Sunt prezentate pe rand si riguros perioadele istorice si politice care au dus la Japonia de astazi, fiecare cu trasaturile ei caracteristice, nu sunt uitate nici aspectele geografice, culturale, religioase sau juridice. In plus, volumul aduce informatii despre educatia traditionala, despre ceremoniile japoneze, atat cele vesele cat si cele care insotesc momentele triste ale vietii, despre rolul familiei si locul fiecarui membru in cadrul acesteia.

O atentie deosebita este acordata artei japoneze, sensibilitatii unui popor care din afara poate parea dur si inchistat in obiceiuri severe, dar care, cunoscut in amanunt, isi devoaleaza si o alta fata. Una care include ideogramele “pictate cu abilitate, cu migala si simt artistic”, creatiile literare influentate de anotimpuri si dominate de “reflectii asupra unor situatii, povestiri, descrieri de peisaje”, teatrul cu marionetele care “si-au pastrat, poate, cel mai bine, prospetimea artistica, magia lumii de basm, de legenda sau de istorie, feeria bine cumpanita si poezia transfigurarii nerostitului in limbaj artistic” sau pictura care, alaturi de restul reprezentarilor artistice, a avut drept scop armonizarea esteticului “cu trairea emotionala”.

Aceasta lume orientala, atat de diferita de cea europeana pe care o cunoastem si in care traim zilnic, este surpinsa cu multa dedicare de catre autor, care nu lasa neacoperit niciun spatiu, dorind nu doar sa ne familiarizeze cu Japonia traditionala, ci predand o adevarata lectie de societate si cultura, mergand din perioada Jomon sau a olariei impletite (3000 – 300 i. Chr) si pana la perioada Meiji sau a Guvernarii luminoase (1868 – 1912), si specificand ca au mai urmat apoi alte trei perioade care, insa, nu fac obiectul acestui studiu, ultima dintre ele fiind cea de dupa 1989, perioada Heisei sau a Linistii si Intelegerii. Cartea lui Octavian Simu nu este doar o cercetare seaca, o lucrare greu de citit, asa cum ati putea crede, ci autorul isi arata in fiecare pagina talentul de prozator, scriitura sa captivand nu doar prin imensul volum de informatii precise, prin densitate si acuratete, ci si prin stilul curgator al naratiunii.