Ati vazut oameni cu aripi? Daca da, cu siguranta ati asistat duminica, 4 septembrie, la avanpremiera spectacolului “Omul cu o singura aripa”, organizat de Teen Media cu ocazia implinirii a doi ani de existenta artistica. Daca nu i-ati vazut inca, ii puteti urmari in cadrul Teatrului “In Culise”, stagiunea 2011-2012, in care va fi prezenta piesa scrisa de Matei Visniec si regizata de Cristian Bajora.

Fie ca isi doresc sa devina mari artisti, fie ca doar evadeaza din realitatea banala in lumea scenei, tinerii membri Teen Media formeaza o echipa a carei interpretare emana munca si pasiunea depusa la cursurile de actorie, dar si talentul fara de care nu ar putea sa apara in fata spectatorilor. Si nu putini au fost cei dornici sa le vada evolutia. Prieteni, rude, parteneri, dar si oameni curiosi sau cu deschidere la nou, spectatorii au umplut Sala „Horia Lovinescu” a Teatrului Nottara si i-au sustinut cu aplauze si flori pe proaspetii actori.


Acompaniati de muzica lui Constantin Grajdian – potrivita pentru atmosfera misterioasa creata in jurul personajelor si interpretata live de Backstage Quartet – artistii au insufletit timp de aproape doua ore o varietate de roluri reunite in scenele piesei „Omul cu o singura aripa”. Abstract, dar cu accente tragi-comice si chiar erotice, subiectul se invarte in jurul ideii de conformism si al atitudinii oamenilor fata de cei care nu corespund tiparelor si idealurilor majoritatii. Este analizat impactul pe care semnele distinctive il au asupra celor care se cred normali doar pentru ca sunt obisnuiti si se incadreaza in canoane, marginindu-se la a respinge tot ce e diferit si necunoscut.

Ce se intampla insa cand intr-o asemenea societate inchisa apare un om care este „altfel”, care nu se incadreaza in limitele impuse de cei multi? Cum este inteles un om cu o aripa in loc de mana? Gura lumii o ia razna, iar deosebirile fizice si spirituale il fac pe cel in cauza sa fie respins oriunde s-ar duce. Fiecare om pe care l-a intalnit il percepe in mod diferit pe individul desprins parca din povestea lui Andersen. Desi aripa lui este superba, este totusi o aripa. Vazuta de cei fara aripi ea este sigur o deficienta, o ciudatenie pe care doar cei nascuti cu defecte similare o vor putea intelege si aprecia.


Considerat om-pasare, Omul cu o aripa nu e nici om, nici pasare, nu poate nici sa munceasca, dar nici sa zboare. Pare a fi un inger cazut din cer pe care unii il contesta, altii il invidiaza, unii il ascund, altii il cauta. El insusi fuge de propriul stigmat, evaporandu-se din societatea care il judeca doar pentru aspectul exterior. Isi cauta mereu locul, dar este mereu izgonit. Doar la circ este cu adevarat apreciat, pentru ca acolo sunt acceptati oamenii cu particularitati. Insa in toata goana lui, cineva il urmareste. Cineva special ca si el, care il cauta poate pentru a-i impartasi drama unei existente deosebite.