In colectia Arhetip a Editurii Herald si-a facut loc spre finalul anului trecut si volumul “Gandirea religioasa greaca”, o lucrare a profesorului si cercetatorului britanic de origine australiana Gilbert Murray. Intelectual centrat pe studiul limbii si culturii Greciei Antice, Murray este considerat o figura foarte importanta a inceputului de secol XX in acest domeniu.

Profesor de greaca la Universitatile din Glasgow, respectiv din Oxford, Murray este cunoscut cel mai bine pentru traducerile din dramaturgia greaca (“Andromaca”, “Electra”, “Agamemnon”, “Antigona”etc), insa a scris si o multitudine de pamflete si eseuri. Printre studiile sale clasice, in care se incadreaza si “Gandirea religioasa greaca”, se Numara “A History of Ancient Greek Literature” (1897), ”Aristophanes: A Study” (1933) si Hellenism and the Modern World (1953).

Volumul aparut la Herald reprezinta o colectie de eseuri in care autorul abordeaza o serie de aspecte legate de religia greaca, conceperea lor fiind, conform spuselor autorului, o modalitate de a face in primul rand lumina in mintea proprie si de a-si structura mai bine informatiile adunate de-a lungul timpului, dar si de a patrunde in colturi mai putin luminate ale religiei grecesti.

Murray arata ca religia greaca a evoluat de-a lungul a trei etape semnificative: Varsta Ignorantei (inainte de Zeus), etapa clasica sau olimpiana si etapa elenistica (de la Platon la Sfantul Pavel) si isi prezinta propria viziune asupra lor, o viziune care nu coincide mereu cu parerile deja emise de alti cercetatori. Autorul ia in discutie superstitiile, miturile, influenta politicii asupra religiei si multe alte subiecte navigand in demersul sau printre diverse lucrari legate de credintele si ritualurile vechilor greci.

La finalul volumului, Murray include si un text al lui Sallustius – „Despre zei si lume” – despre care precizeaza ca este „un fel de crez pagan veritabil”. Apropiat al imparatului Iulian Apostatul, Sallustius a scris acest catehism pentru a para atacurile polemicii crestine in ciuda superioritatii crescande a Crestinismului.

Trecutul are o importanta capitala in toate domneniile gandirii si nici evolutia religiei nu face exceptie, prezentul tragandu-si seva din trecut si fiind legat indisolubil de acesta, Gilbert Murray afirmand ca: „Grecia antica are privilegiul, in acelasi timp exultant si tragic, de a incepe de foarte de jos si de a lupta, oricat de anevoie, pentru a ajunge pe culmi. Aproape ca nu exista superstitie primitiva ale carei urme indepartate sa nu poata fi gasite in Grecia. Si nu exista culme a spiritualitatii care sa nu-si aiba arhetipul sau ecoul in literatura greaca.”