Asociatia Culturala Maria Domina ne-a pregatit o surpriza de inceput de primavara. Astfel, pe 2 Martie, la Sala Palatului din Bucuresti, publicul roman a avut ocazia sa vada sau sa revada, dar mai ales sa asculte, o legenda vie a muzicii rock: SMOKIE. Si pentru ca dupa atatea decenii, muzica lor poate parea prafuita, i-au facut un update: Alexsander Philarmonic Orchestra.

Momentul de incalzire a revenit grupului autohton RIFF, cu o experienta de zeci de ani in rock-ul romanesc, insa destul de putin mediatizat. Artistii au adunat de la o piesa la alta (“Nerostitele cuvinte”, “Orasul blestemat”, “A trecut vara”) din ce in ce mai multe aplauze, ultima – si cea mai cunoscuta – “In loc de bun ramas” sau “Tu ai focul in privire”- reusind sa trezeasca nostalgia spectatorilor si nerabdarea de a-i vedea si auzi pe rockerii de la Smokie. Insa pentru ca show-ul sa nu fie unul banal, cu atat mai mult cu cat nu a fost prima prezenta a britanicilor in Romania, inainte ca acestia sa apara, pe scena s-a instalat Alexsander Philarmonic Orchestra.

In acordurile instrumentelor clasice dirijate de Marius Hristescu si in aplauzele continue, cei cinci Smokie s-au aratat publicului: Mike Craft (voce si chitara), Terry Uttley (chitara bas), Mick McConnel (chitara), Steve “The Animal” Pinnell (tobe) si Martin Bullard (clape). Dupa nelipsitele “It’s good to be back in Bucharest! Thank you!” rostite de Mike Craft si “Multumesc!”, dovada ca au invatat cate ceva din ultimele concerte sustinute pe la noi, artistii si-au prezentat planul de atac: atat piesele pentru care sunt cunoscuti din ’75 pana in prezent, cat si piese noi, de pe albumul din 2010, “Take a minute”. Toate cu o conditie: “If you know the song, you must help us sing!”. Si publicul s-a conformat, evident, ca doar stia toate piesele. 🙂

“Lay Back in the Arms of Someone”, “Don’t play your rock’n’roll to me”, “If you think you know how to love me”, “Oh, Carol”, “Needles and pins”, “For a few dollars more”, “I’ll meet you at midnight” au destins spectatorii adunati cu miile in Sala Palatului, introducandu-i in atmosfera anilor ’70 si ridicandu-i de pe scaune. Nu a lipsit nici “What can I do” sau “Vodka(n) I do” (cum a numit-o veteranul Terry care abia astepta berea rece de la finalul show-ului) si nici “Mexican Girl” (transformata de Mike Craft in “Romanian Girl”) sau “Will you still love me tomorrow” (pentru care Mick McConnell a folosit o mandolina electrica). Iar dupa decenii de rezistenta pe scena soft rock, cu schimbari la nivelul trupei care pe altii i-ar fi dezarmat, ce alt motto ar fi mai potrivit decat piesa “Changing all the times”. Daca ne amintim si de prezenta orchestrei pe scena, care s-a infiltrat sonor atat de bine printre chitare si tobe dand un aer foarte fresh pieselor usor prafuite, nu putem decat sa aprobam schimbarea, chiar daca Smokie nu este la prima colaborare de acest fel.

Avand in vedere entuziasmul publicului la auzul fiecarei melodii vechi, ar fi fost greu de crezut ca trupa originara din Bristol mai are vreo sansa sa-si promoveze ultimul album. Au reusit totusi sa strecoare “Take a minute” si “If you can’t love me”, insa finalul le-a apartinut tot celor consecrate: un bis dublu cu “Have you ever seen the rain” si…- “the stupid song”, cum a zis Terry, dar cel mai mare succes din istoria Smokie –… “Living next door to Alice”.

Dupa primirea pe care au avut-o pe 2 martie 2013 la Sala Palatului, artistii vor reveni cu siguranta in Romania ori de cate ori vor mai avea ocazia. Asa ca, nu-i ratati si nu va asteptati sa vedeti niste batranei obositi. Se pricep sa umple scena si sala cu atitudinea lor nonconformista si fac un schimb foarte reusit de energie cu publicul, asa cum reiese si din fotografiile lui Vlad Toma, pe care le puteti vedea si AICI. Iar de muzica nu e cazul sa mai punctam ca e vesnic ascultabila. Doar sa nu patiti ca taximetristul cu care m-am intors de la concert:
“Ce spectacol a fost, domnisoara?”
“A fost concert! Smokie!”
“Hmm… De astia n-am auzit! Cred ca n-au fost prea mari…”