Unul dintre cele mai importante si mai asteptate evenimente literare ale anului va avea loc intre 19 si 21 mai, la Cluj-Napoca. Scriitorul Mario Vargas Llosa, laureat al Premiului Nobel in 2010, va fi in centrul vietii culturale a orasului timp de trei zile la invitatia Universitatii Babes-Bolyai, care ii va acorda, luni, 20 mai, titlul de doctor honoris causa.

Duminica, 19 mai, ora 19.00, in Sala Mare a Teatrului National din Cluj-Napoca este prima ocazie pe care o aveti de a fi in preajma scriitorului peruan, la premiera spectacolului lectura „O mie si una de nopti” regizat de Andreea Iacob. Piesa, in traducerea Luminitei Voina-Raut, este o adaptare a lui Mario Vargas Llosa dupa povestile Seherezadei.

Luni, 20 mai, ora 11.00, in Aula Magna a Universitatii Babes-Bolyai va avea loc ceremonia de decernare a titlului de doctor honoris causa al Universitatii Babes-Bolyai. Laudatio va fi conceputa si sustinuta de profesorul Corin Braga, decanul Facultatii de Litere si directorul Centrului de Cercetare a Imaginarului de la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca.

Marti, 21 mai, ora 12.00, in sala „Mihai Eminescu” a Facultatii de Litere a Universitatii Babes-Bolyai, este programat dialogul cu Gabriel Liiceanu, „Am putea trai fara sa evadam in fictiune?”, urmat de o sesiune de autografe.

In copilarie, Vargas Llosa intarzia desprinderea din fictiune. Primele texte scrise de el sunt continuari ale povestilor citite, care il captiveaza intr-atat, incat ar vrea sa nu se mai termine niciodata. Apoi scriitorul matur, care traieste disciplinat literatura, vede evadarea in fictiune ca pe o salvare, in unele conditii unica:

Am fi mai rai decat suntem fara cartile bune pe care le citim, am fi mai conformisti, mai putin nelinistiti si razvratiti, iar spiritul critic, motor al progresului, nici macar n-ar exista. Scrisul, ca si cititul, e o forma de protest impotriva neajunsurilor vietii. Cautand in fictiune ceea ce ne lipseste, afirmam – fara a fi nevoie s-o spunem, si nici macar s-o stim – ca viata, asa cum e ea, n-are cum sa ne astampere setea de absolut, esenta conditiei umane, si ca ar trebui sa fie mai buna.

(Mario Vargas Llosa)