Unul dintre programele speciale ale recent incheiatului Festival International de Teatru de la Sibiu (7 – 16 iunie 2013), a XX-a editie, a inclus Sezonul rusesc, dedicat catorva dintre cele mai bune productii ale puternicei scoli teatrale ruse. Programul sezonului rusesc s-a deschis pe 11 iunie cu spectacolul „Trei surori/ Three Sisters” al companiei Nebolshoi Drama Theatre din Sankt Petersburg.

Spectacolul regizat de Lev Erenburg respecta clasicismul montarilor deja consacrate de regizorii rus in spatiul marilor clasici (Cehov, Gogol, Dostoievski etc), in centrul sau regizorul punand in valoare redutabila scoala de actorie ruseasca. Toti actorii din piesa compun adevarate creatii, compozitii “de colectie”, intr-un decor redus la minimum, care lasa personajele sa se confrunte cu propriile temeri, angoase si suferinte resimtite inclusiv la nivel fizic. Eroii lui Lev Erenburg sunt lasati la voia unei sorti pe care nu o inteleg, insa al carei tragism nici nu incearca sa-l interpreteze decat de la nivelul propriului microcosmos, fara elanul lucid de a se ridica dincolo de o legitate a sortii aparent defavorabila si fara speranta.

Cel mai complet, complex, fals accesibil si impecabil condus spectacol al editiei de anul acesta a festivalului de la Sibiu este “Nunta /The Wedding” (credit foto sibfest.ro) de A.P. Cehov – o frenezie tragi-comica de dimensiuni cosmice sub forma unui fals musical si al unei structuri scenice de tip cinematografic riguros dirijata. Montarea este gandita indraznet si foarte modern de Vladimir Pankov in stil cinematografic, ca un imens tablou-colaj al unor scene separate si organice in acelasi timp, ce isi corespund ca vasele comunicante, intr-o sincronicitate perfecta a muzicii interpretate live (inclusiv un fragment din “Nunta” lui Stravinski sau cantate de corul colectiv al actorilor si solistilor), a decorurilor perfect intersanjabile si esentializate la maximum, a luminilor, miscarii si coregrafiei care redau cu o vitalitate suprema vulnerabilul corp uman al si mai vulnerabilului suflet rus sau de aiurea.

Practic Vladimir Pankov reuseste o mizanscena extrem de grea si de elaborata: prin atenta suprapunere/alternare/sincronizare a scenelor vivante si a protagonistilor acestora, fier ei actori, dansatori sau interpreti, el reuseste sa faca cinema pe scena in ritmuri si spatii diferite, de la planuri de ansamblu si planuri generale la prim-planuri si panoramari simbolice. O provocare cu atat mai grea cu cat nu recurge absolut deloc la cele mai la indemana mijloace contemporane de stilizare vizuala a spectacolului de teatru (proiectii video, colaje, fragmente de film care ii iau in prim-plan tot pe actori, intr-o mise en abime de efect etc.) In plus, lui Pankov ii reusesc sofisticate perspective si deseori o profunzime a cadrelor absolut spectaculoasa, care amplifica dramatismul vizual al montarii sale.

Deseori actorii intervin in ansamblu ca empatice statui vivante, cu gesturi excesive si accente satirice, ei descompun si recompun notele unui urias bal mascat cu toate mastile si viciile la vedere (snobism, fals patriotism, avaritie, ipocrizie, mediocritate, adulter etc.). Exuberantii nuntasi nu doresc altceva decat “poezie si imaginatie”, iar batrana mireasa, un fel de Coca Bloos in varianta bielorusa, este miscatoare in grija ei aproape maniacala pentru albul dantelelor rochiei sale si falsele podoabe de cristal si in lacrimile necurse inca ale tristetii universale si nostalgiei dupa minunata frumusete a lucrurilor simple. Personajele lui Cehov vazute de Vladimir Pankov au curajul de a-si asuma burlescul aparitiilor (cantaretele dive ale nuntii poarta colorate rochii cu caprioare, mirele are rigiditatea si morga costumului sau perfect apretat, nuntasii chefuiesc la mare in hilarele costume de plaja demodate ca in comediile burlesti ale inceputului cinema-ului etc.) si falsitatea existentelor lor mediocre avide de senzational. Un simulacru de nuntă al unui simulacru de iubire, care aduce a simulacru de viata. Dar cat farmec, insingurare si dulce tristete instilate in aceasta absurda lipsa de sens…

Spectacolul regizat de Vladimir Pankov este o co-productie a Chekhov International Theatre Festival, The National Academic Janka Kupala Theatre Minsk si International Confederation of Theatre Associations. Nascut in 1975, Vladimir Pankov a studiat la Academia Ruseasca de Arte Dramatice si s-a profesionalizat in muzica clasica, jazz si balalaika, fiind considerat fondatorul genului teatral sound-drama.
La final, spectacolul ruso-bielorus a inregistrat probabil si cel mai mare succes de casa, caci s-a jucat in doua zile consecutiv (11 si 12 iunie) cu sala arhiplina, la Casa de Cultura din Sibiu.