Editura Cununi de stele a publicat de curand volumul „Eminescu si Tagore” de Amita Bhose, cu un cuvant inainte de Carmen Musat-Coman, in care sunt cuprinse cele sase conferinte sustinute de autoare la Universitatea Populara Ioan I. Dalles in perioada 1985-1986, precum si o a saptea, tinuta initial la Biblioteca Judeteana din Bihor, la Oradea.

Cele sase conferinte (Fluviul vietii, Universul poetic, Izvoare antice indiene, Izovoare antice indiene. Partea istorica, Stiintificul si fantasticul, Drumul – inceput sau sfarsit) ii au in centru pe cei doi oameni pentru care Amita Bhose a nutrit o admiratie deosebita si pe care i-a considerat foarte asemanatori ca structura interioara. Unul apartinea Indiei, spatiul originar al autoarei, in care si-a petrecut prima parte a vietii si se numea Rabindranath Tagore, celalalt apartinea Romaniei, spatiul in care a ales sa-si traiasca restul vietii si sa-si continue studiile si cercetarile si se numea Mihai Eminescu.

Analizandu-i comparativ pe Eminescu si pe Tagore, Amita Bhose ne arata si diferentele dintre ei, si asemanarile. Unul provenea dintr-o familie saraca, celalalt n-a dus niciodata lipsa de nimic, unul mereu bolnav, celalalt perfect sanatos, unul scolit pe plaiuri britanice, altul in Viena si Berlin. Amandoi au fost indivizi aplecati asupra studiului si cercetarii, s-au apucat de scris poezii inca din copilarie, au fost preocupati de o permanenta dezvoltare spirituala si de contactul cu alte culturi. Eminescu a fost impresionat de cultura orientala, Tagore era deschis catre Occident, amandoi au iubit infinit natura, care le-a fost si sursa de inspiratie.

In „Eminescu si Tagore” gasim notitele comparative pe care Amita Bhose si le-a facut pentru pregatirea conferintelor, la finalul fiecareia aparand si facsimilul. Nu este vorba despre discursuri de la un capat la celalalt, pentru ca Amita Bhose vorbea liber cu usurinta, sunt doar schemele trasate de ea pentru a nu uita ideile principale in timpul expunerii despre cele doua personalitati. Autoarea intentiona sa adune intr-un volum toate cercetarile ei legate de analogiile dintre gandirea lui Eminescu si cea a lui Tagore, insa nu a mai reusit: „Obligatiile didactice nu-mi dau suficient ragaz sa-l definitivez”.

Nu exista nicio inregistrare, audio sau video, de la aceste conferinte pe tema Eminescu-Tagore, singurele care au supravietuit in timp fiind aceste fise schematizate. Publicandu-le, Editura Cununi de stele cinsteste amintirea Amitei Bhose, o indiana care „gandea direct in romana, scria direct in romana, traducea fara dictionar” si care a gasit mereu o punte intre culturile indiana si romana, chiar cand altii in jurul ei nu erau interesati sa o faca: „Cunoscandu-l pe Eminescu, parca l-am redescoperit pe Tagore, poetul tarii mele.”