Va mai amintiti poate ca va anuntam aici lansarea colectiei Istorie cu blazon aparuta la Editura Corint si, totodata lansarea primelor doua volume din aceasta colectie despre istoria vechilor elite romanesti. Asadar, imediat ce am intrat in posesia volumelor, am inceput sa savuram povestirile fermecatoare puse pe hartie de Ana-Maria Callimachi, in cartea numita „Lumea toata era a mea”, subintitulata deloc intamplator „Amintirile unei printese”.

De ce considera Ana-Maria Callimachi ca lumea a fost a ei in tinerete? De ce amintirile ei sunt amintirile unei printese? Pentru ca Ana-Maria Callimachi reprezinta o categorie sociala privilegiata, care in prezent mai exista doar in amintirile urmasilor care poarta cu mandrie nume precum Lahovary, Bibescu, Vacarescu si altele asemenea. Ana-Maria Callimachi a fost ea insasi o urmasa a boierilor Vacaresti si Manesti, casatorindu-se in 1911 cu printul Jean Callimachi.

Amintirile adunate in „Lumea toata era a mea” isi au originea in jurnalul autoarei. Intr-un stil degajat si onest, Ana-Maria Callimachi ne ofera informatii despre lumea in care a crescut si s-a format, lumea in care si-a gasit iubirea alaturi de care a calatorit prin toata Europa. In evocarile ei sunt prezenti bunica, Maria Manescu, tatal ei, Radu Vacarescu, verisoara Elena Vacarescu, Martha Bibescu, Simky Lahovary, Regina Maria, Leon Ghica si evident, Jean Callimachi, cel care i-a fost sot Anei-Maria.

Printesa ale carei memorii ne-au cucerit evoca Bucurestiul, dar si Europa, in ultimii ani ai secolului XIX si primii din secolul XX, acea Belle Epoque in care elitele din care facea parte nu aveau nicio grija. O lume care acum pare ideala si ireala, in care plimbarile pana la Paris sau Viena era la ordinea zilei, la fel si intalnirile cu scriitori si artisti ai vremii, dar si petrecerile la care participau pana si membrii familiei regale, o lume in care „luna de miere” dura chiar o luna sau mai mult. Desigur, Ana-Maria Callimachi nu uita nici aspectele negative, in special ceea ce ea a numit „bursa casatoriilor”, felul in care pretendentii o cereau in casatorie fie pentru nume, fie pentru mostenire, pana cand a aparut Jean Callimachi.

Cartea de memorii a fost publicata initial in 1949 in limba engleza, Ana-Maria Callimachi traind ultima parte a vietii la Londra, unde a si decedat in 1970.

Cartea si intreaga colectie pot fi gasite aici.