1 decembrie a adus in Club Quantic din Bucuresti concertul franco-tunisienilor de la Myrath, deschis de romanii de la Stonelight. Desi in seara respectiva s-au produs si alte concerte interesante in oras, cei de la Myrath au avut parte de un public format din cateva sute bune de insi care au cantat cu ei si le-au aplaudat prestatia impresionanta.

Pe cei de la Myrath i-am descoperit in decembrie 2011, cand au cantat in deschiderea concertului Orphaned Land din The Silver Church si mi-au placut atat de mult incat de atunci i-am ascultat constant. Metal cu influente orientale, piese in engleza combinata cu araba, instrumentatie consistenta si o voce minunata, ce sa-ti doresti mai mult de la o trupa multiculturala? Nu i-am putut vedea in vara aceasta cu Megadeth, insa cand am aflat ca vin si in decembrie m-am repezit in cel mai apropiat Carturesti si mi-am cumparat biletul, pe care l-am prins si la pret de presale – 40 de lei pentru o trupa atat de talentata mi s-a parut un chilipir.

Pe 1 decembrie, in concertul organizat de Phoenix Entertainment, Myrath a stralucit. Albumul „Legacy”, pe care muzicienii l-au promovat intens anul acesta si pe care l-au cantat aproape in intregime in Quantic (deschizand seara cu „Jasmin”, urmata indeaproape de „Believer”, piesa-etalon) a sunat exceptional, declansand o bucurie aproape palpabila in public si strangand multe aplauze puternice. Nici albumele anterioare nu au fost uitate complet, Myrath alegand si cateva piese mai vechi pentru seara de 1 decembrie, printre care si reprezentativa „Merciless Times”.

Vocalistul Zaher Zorgati a comunicat constant cu cei din audienta, la un moment dat marturisind chiar ca in Bulgaria si Romania, unde au avut aceste ultime doua concerte din turneu, s-au simtit cel mai bine, pentru ca oamenii sunt buni si primitori. Inainte sa cante „The Unburnt”, ne-a spus ca au compus aceasta piesa pentru „doamna cu dragonii” din Game of Thrones si ne-a intrebat daca exista printre noi fani. Cum mainile se ridicau pe rand, a inceput sa numere, concluzionand: „Si tu, si tu, si tu?… A, ok, deci toti sunteti fani!” 🙂

Sunetul a fost cand mai bun, cand mai putin bun, uneori se auzea mai tare vocea, alteori instrumentele pareau sa o acopere, iar la „Nobody’s Lives”, daca imi amintesc corect piesa, sunetul a cazut total pentru vreo doua minute, timp in care publicul i-a incurajat pe cei de pe scena, scandand numele trupei si aplaudand. M-am bucurat mult sa aud si una dintre preferatele mele de pe „Legacy”, emotionanta „Endure the silence”, la care sunetul nu a mai facut nicio figura si totul s-a auzit exact asa cum trebuia.

Un moment deosebit a avut loc cand au interpretat „Duat”, Zaher spunand ca, din moment ce aceasta piesa necesita un povestitor, iar un povestitor sta in mijlocul celor care il asculta, asa va face si el. Astfel, vocalistul a coborat de pe scena si s-a plasat in public, rugandu-i pe cei care facusera cerc in jurul lui sa se aseze pentru a asculta mai bine. Acest clip filmat de cineva din audienta arata cel mai bine ce s-a petrecut in acele momente. 🙂

Dupa o ora si jumatate, cei de la Myrath si-au incheiat concertul, iar peste inca aproximativ 20 de minute au iesit la standul de merchandise unde s-au pozat cu oricine a dorit acest lucru, au dat autografe pe bilete si au semnat cd-urile cumparate, incheind astfel inca o seara de metal reusita in Clubul Quantic, care a devenit in ultima vreme un spatiu extrem de potrivit pentru astfel de manifestari – ceea ce ii dorim si pe mai departe.