In ultima vreme, la cinematografele din Romania au inceput sa ruleze tot mai multe filme-concert, iar succesul la public este unul demn de atentie. Un astfel de concert live inregistrat, prefatat de povestea personajului principal, am vazut pe 16 septembrie la Happy Cinema: „David Gilmour – Live at Pompeii”.

Desi trendul este ascendent, nu mai vazusem niciodata un film-concert, iar sambata seara am aflat ce inseamna aceasta combinatie. Primele aproximatix 15 minute ale filmului au avut aspectul unui documentar profesionist, in care l-am vazut pe David Gilmour, fost chitarist la Pink Floyd, repetand intr-un studio din Brighton si povestind despre cum i-a venit ideea realizarii acestui concert intr-un loc atat de special si cum isi alege muzicienii cu care colaboreaza.

Restul filmului a fost ocupat de concertul propriu-zis care a avut loc la Amfiteatrul din Pompeii, un spatiu maiestuos in care nu a mai avut loc un eveniment public din anul 79. Astfel, l-am vazut pe Gilmour cantand cu vocea si diferite chitare atat piese din repertoriul Pink Floyd, cat si de pe albumele sale solo, compozitii apreciate de public, care a umplut frumos spatiul dedicat. Muzicienii care au urcat pe scena alaturi de el au avut si ei momentele lor individuale de glorie, la anumite piese Gilmour retragandu-se in spatele vreunui instrument si lasandu-l pe pianist sau pe cei trei backing vocals sa isi expuna vocile minunate.

Piesele cantate in film sunt:

„5 A.M.”
„Rattle That Lock”
„What Do You Want from Me”
„The Great Gig In the Sky”
„A Boat Lies Waiting”
„Wish You Were Here”
„In Any Tongue”
„High Hopes”
„One of These Days”
„Shine On You Crazy Diamond”
„Sorrow”
„Run Like Hell”
„Time/Breathe (Reprise)”
„Comfortably Numb”
„Beauty”

Pe albumul „Live at Pompeii”, care va fi lansat luna aceasta, se vor regasi si „Faces of Stone”, „The Blue”, „Money”, „Fat Old Sun”, „Coming Back to Life”, „On an Island” si „Today”, care au fost omise din film.

In acelasi registru, la Happy Cinema vor mai rula in curand si alte filme-concert, cum ar fi „Black Sabbath – The End of The End” sau „Slipknot – Day of the Gusano”.