Interviuri literare — 13 - 11 - 2017
Lucian Dragos Bogdan: “In fiecare personaj creat se regaseste o bucata din mine”

In aceasta dimineata va prezentam un scurt interviu realizat de scriitoarea Teodora Matei cu Lucian Dragos Bogdan despre cel mai nou roman al acestuia, “Parfumul Cracoviei” (Editura Tritonic). Volumul va fi lansat pe 25 noiembrie, ora 18:00, in cadrul Targului International Gaudeamus, care va putea fi vizitat la Romexpo.

Stiu ca ai vizitat recent Polonia si ai fost impresionat de locuri si de oameni. Daca ai fi facut aceeasi calatorie in urma cu cinci ani, sa zicem, “Parfumul Cracoviei” ar fi avut aceeasi aroma?

Da si nu. Nu, pentru ca n-as mai fi retinut atat de bine locurile vizitate, ca sa le pot descrie prin prisma experientei personale, nu folosind doar prezentari de pe net. Iar unele experiente n-ar fi fost posibile in urma cu 7-8 ani – cum ar fi, de exemplu, vizitarea muzeului subteran Rynek, care are un rol important in actiunea cartii.
Da, pentru ca de mic copil ramasesem cu un un anumit parfum al Cracoviei, adunat din cartile de povesti. Calatoria in fosta capitala poloneza l-a readus la suprafata, nealterat. Cand ma plimbam prin Orasul Vechi, aveam impresia ca paseam in lumea aceea din povestile copilariei. In ceea ce priveste parfumul actiunii cartii, in sine, acolo cu siguranta e altul acum decat ar fi fost in urma cu cinci ani. E vorba despre experiente acumulate – de viata si de scris.

Ti-ai imprumutat vocea unui personaj anume sau ai preferat sa presari fragmente din trairile tale sau ale cunoscutilor in vietile celor din roman?

In tot ceea ce scriu – mai ales daca nu e din aria SF-ului – presar fragmente din trairile mele sau ale cunoscutilor. Una dintre experiente prezentate in “Parfumul Cracoviei” i s-a intamplat, de exemplu, bunicii mele. Si, evident, in fiecare personaj creat se regaseste o bucata din mine, mai mica sau mai mare. Cei care ma cunosc s-ar putea sa ma identifice cu Adam. In timp ce citea manuscrisul, sotia mea a repetat de multe ori ca seamana cu mine. Avem anumite caracteristici comune si atunci mi-a fost mult mai usor sa intru in mintea lui, sa-l pun in miscare. Si, evident, am ajuns sa-i imprumut mai mult din sufletul si povestile mele decat altor personaje. Poate ca, adunandu-i laolalta pe Adam, pe Dinu din seria Vagabond si pe Aducatoarea-Leacului din “Vraciul de pe norul interior”, s-ar obtine un procent destul de semnificativ din mine.

“Parfumul Cracoviei” nu e nici pe departe despre vieti traite “heart over mind”. In ce masura propria ta experienta te indeamna sa asterni pe hartie aceste povesti despre echilibru, intelepciune, cumpanirea fiecarei decizii?

Intr-o masura covarsitoare. Reflecta personalitatea, felul meu de a fi, modul in care percep lumea inconjuratoare. De fapt, cei care au citit “Uneori, cand visez…” au intalnit acelasi gen de abordare. Stiu ca exista si oameni care o experimenteaza in modul opus si probabil ca lor le va fi mai greu sa empatizeze cu ea, la fel cum imi este mie dificil sa empatizez cu trairile “heart over mind”. Imi amintesc de carti pe care le-am abandonat deoarece comportamentul protagonistului mi se parea absurd. Fireste, eram constient ca sunt oameni care chiar asa percep lumea, in acel mod extrem, pasional, dar nu rezona cu mine. Poate fi o provocare ca, intr-o zi, sa incerc sa scriu o carte in care sa creionez un protagonist de genul acela. Si sa reusesc sa-l fac sa sune veridic. Pana atunci, insa, sper ca “Parfumul Cracoviei” sa fie pe placul cat mai multor cititori.



(1) comentariu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Distribuie

Despre autor

Cristina Mitrea

Te-ar putea interesa si...