Prima si singura opera a lui C.G. Jung adresata publicului larg, cartea „Omul si simbolurile sale”, scrisa in colaborare cu discipolii sai, M.-L. Von Franz, Joseph L. Henderson, Jolande Jacobi si Aniela Jaffé s-a nascut in cele mai neobisnuite conjuncturi: un vis avut intr-o noapte, dupa intalnirea cu jurnalistul John Freeman.

Freeman ii propusese lui Jung sa-si sintetizeze teoriile intr-o carte, dar acesta il refuzase ferm pe prietenul sau si, implicit, demersul editurii londeze Aldus Books. Insa un vis avut de psihiatru i-a schimbat radical decizia. Jung a visat ca, in loc sa stea in biroul lui impreuna cu psihiatri si doctori celebri care il vizitau din toate colturile lumii, se afla intr-un spatiu public, adresandu-se unei multimi de oameni. Acestia il ascultau fascinati, intelegand ceea ce el le spunea… Astfel, el a revenit asupra raspunsului negativ, cu conditia unei colaborari si ca intregul demers sa fie coordonat de John Freeman, in calitatea sa de „nespecialist” in domeniul psihologiei sau al analizei.

Publicata recent de Editura Trei in colectia Misterele inconstientului colectiv, „Omul si simbolurile sale” inseamna, in primul rand, o expunere a conceptelor jungiene, in special a visului, si a modului cum celebrul analist a dezvoltat teorii noi de-a lungul carierei sale. Printre acestea s-a numarat importanta relatiei omului cu inconstientul sau, vazut de Jung ca o lume vitala, un univers bogat si profund. In opinia sa, acesta se exprima prin simboluri si este o instanta vie, la fel de prezenta in actiunile de zi cu zi ca si comportamentele constiente, influentand mai mult decat credem deciziile noastre luate rational.

Din experienta sa avuta in calatorii, cu un trib din Africa, Jung a descoperit ca atat oamenii primitivi, cat si omul modern impartasesc o credinta comuna: desi au vise, acestea nu au nicio semnificatie, pentru ca nu au niciun inteles pentru mintea constienta. „Dar chiar si omul civilizat poate observa uneori ca visul (pe care poate sa nici nu si-l aminteasca) ii poate schimba starea emotionala in bine sau rau. Visul a fost , dar numai intr-un mod subliminal. Extrem de rar, doar cand este impresionant sau repetitiv, majoritatea oamenilor considera ca este nevoie de interpretare”, concluziona acesta.

Care este cheia personala a viselor, ce simboluri ascund ele, cum acestea devin o cale de comunicare a individului cu el insusi si ce exemple de vise interpretate dau Jung si colaboratorii sai, cititorii pasionati de subiect vor descoperi in cele cinci capitole ale cartii „Omul si simbolurile sale”.