Ați auzit de Rami Malek? Nici eu, până să-l văd în postura de Freddie Mercury în „Bohemian Rhapsody”. Nu-mi dau seama cam care era nivelul lui de succes ca actor, dar sunt sigură ca după acest film cota i s-a dus undeva peste acoperiș.

Cum nu am fost niciodată unul dintre fanii die hard ai trupei Queen (deci cunosc și eu, ca tot omul de rând, versurile de la piesele „We Are the Champions”, „Bohemian Rhapsody”, „Don’t Stop Me Now” și încă vreo două) n-am știut că Freddie Mercury era și în afara scenei la fel ca pe scenă, adică un tip carismatic, expansiv și impunător. Un individ care își cunoștea prea bine talentul, care avea o încredere nemăsurată în forțele proprii și care a știut exact ce să facă pentru a-și vedea visurile muzicale împlinite. Iar Rami Malek, din punctul meu de vedere, repet, al unui om care nu știa mare lucru despre Queen și care a văzut pe la tv doar cele mai cunoscute clipuri ale trupei, l-a interpretat cu mare atenție pe Farrokh Bulsara, cel care, în devenirea lui ca artist, și-a schimbat numele în Freddie Mercury.

Filmul regizat de Bryan Singer ia povestea de pe când Farrokh era student la design, iar când nu își tocea coatele la școală, manevra bagaje la aeroportul Heathrow. Serile, tânărul venit cu familia din Zanzibar bătea barurile pe unde cântau diverși rockeriști, spre nemulțumirea alor lui, care, ca orice părinte, sperau ca progenitura să devină cetățean responsabil și eventual așezat la casa lui. Pentru că tupeul nu-i lipsea, Farrokh s-a prezentat într-o seară chitaristului Brian May și bateristului Roger Taylor, care cântau într-o trupă rămasă fără vocalist și bassist. După ce s-a autopropus vocalist, cei doi i-au râs în nas pe motiv de incisivi ciudat așezați în gură, dar l-au acceptat după ce le-a cântat câteva acorduri și au înțeles că vocea îl recomandă.

Vedem apoi drumul trupei de la obținerea unui impresar („Ce are Queen și alte trupe nu au? Suntem patru neadaptați care cântă pentru alți neadaptați”) la înregistrarea primului album, de la primele concerte la succesul planetar, rătăcirile lui Freddie și revenirile, relația lui cu cei din trupă („Suntem o familie, credem unii în alții”), repetițiile, conflictele, compromisurile, legăturile cu prietenii și cu cei care au încercat să profite de pe urma lui. O viață trăită intens, fără regrete, a unui muzician uriaș, care a stârnit impresii vii cât a trăit și care a rămas până în prezent un simbol al muzicii bine făcute, speciale și cântată cu tot sufletul. Queen era Freddie. Dar, în același timp, Queen era un tot puternic, era un grup strâns în jurul lui care îi menținea strălucirea.

Fani sau nu, mergeți la „Bohemian Rhapsody” și vă promit că timp de două ore n-o să vă uitați la ceas și sigur o să știți să cântați cu Freddie măcar „We Will Rock You”. Filmul, distribuit la noi de Odeon Cineplex, are premiera în cinematografele din România pe 2 noiembrie.