Volumul „Dispariția lui Josef Mengele” de Olivier Guez a apărut de curând la Editura Meteor Press. Scrisă sub formă de roman, cartea a fost distinsă cu Premiul Renaudot în 2017.

Cunoscut sub numele de Îngerul Morții, medicul și ofițerul nazist Josef Mengele a reușit să scape viu după cel de-Al Doilea Război Mondial și să se ascundă pentru tot restul vieții, fără să fie vreodată arestat și judecat pentru atrocitățile comise în perioada petrecută la Auschwitz. El și echipa lui de medici selectau prizonierii, cei capabili să meargă la muncă erau acceptați în lagăr, iar cei declarați inapți erau trimiși la camerele de gazare. „Dispariția lui Josef Mengele” acoperă perioada de după terminarea războiului, în încercarea de a reconstitui pașii făcuți de maleficul doctor pentru a evita vânătorii de naziști.

„Dispariția lui Josef Mengele”, un roman după fapte reale

Pentru realizarea acestui volum, Olivier Guez pune cap la cap informații din mai multe surse, străduindu-se să înfățișeze cât mai fidel viața lui Josef Mengele de după război, legăturile acestuia cu familia și cu întreaga rețea de susținători, fuga pemanentă prin țări și orașe sud-maericane, bolile cu care s-a confruntat, maniile care îl urmăreau, credința că activitatea lui de la Auschwitz a fost una corectă, în niciun caz inumană, alături de coșmarurile și teama chinuitoare că va fi descoperit și predat autorităților pregătite să-l judece. Autorul mărturisește că, deși a făcut cercetări extensive, anumite momente legate de viața și de moartea lui Mnegele vor rămâne învăluite în mister pentru totdeauna, și că singura formă în care a putut scrie a fost cea de roman, unde a completat golurile din realitate cu presupuneri, deci cu ficțiune: „Fără îndoială, anumite zone de umbră nu vor fi niciodată clarificate. Doar forma romanescă îmi permitea să mă apropii cât mai mult de traiectoria macabră a medicului nazist”.

De-a lungul volumului, ochiul cititorului alunecă pe mutarea lui Mengele dintr-o ascunzătoare în alta de-a lungul zecilor de ani pe care i-a trăit după război. Ferindu-se mereu de oameni, trăind în condiții când mai bune, când mizerabile, confruntându-se cu boli și cu o spaimă viscerală că va fi prins, Mengele a fost ajutat să supraviețuiască de averea considerabilă a familiei lui rămasă în Germania și de o rețea complexă de oameni de încredere. Înaintând cu lectura, pare de neconceput cum acest monstru cu chip uman a avut atâta influență asupra celor din jur, cum de au existat persoane care au făcut tot ce le-a stat în putință să-l ascundă și cum de i-au suportat firea arogantă, crudă și, mai ales, profund nerecunoscătoare pentru toate eforturile lor. Din cuvintele autorului reiese ideea că Îngerul Morții nu se vedea vinovat de experimentele realizate pe prizonierii de la Auschwitz și de crimele sale și nu regreta nimic, el considerându-se cu toată seriozitatea un supraom care a luat cele mai potrivite decizii și al cărui geniu lumea pur și simplu nu era în stare să-l înțeleagă. Probabil cel mai mare șoc al nazistului ajuns la bătrânețe este atitudinea propriului fiu (rămas în copilărie în Germania și crescut de fosta soție), care, după ce se lasă cu greu convins să-l viziteze la maturitate, îl părăsește apoi fără a vrea să mai știe nimic de acest om groaznic, care a comis atâtea fapte abominabile.

Volumul „Dispariția lui Josef Mengele” de Olivier Guez poate fi găsit în colecția Istorie a Editurii Meteor Press, cu un click AICI.