Cine este tentat să citească un roman de ficțiune istorică, se poate îndrepta cu încredere spre „Ultima pictură a Sarei de Vos” de Dominic Smith, apărut în 2020 la Editura Rao.

Dominic Smith, autor care provine dintr-o familie mixtă de australieni și americani, și-a construit romanul „Ultima pictură a Sarei de Vos” pe o structură bazată atât pe evenimente istorice, cât și pe unele contemporane, stabilind o conexiune între secolul al XVII-lea și al XX-lea. El își țese delicat și cu eleganță povestea, alternând trei planuri narative: unul al anilor 1635-1637 din viața și activitatea pictoriței olandeze Sara de Vos, un altul al anilor 1957-1958, în care sunt surprinse două vieți împletite, cea a lui Marty de Groot, posesor al unei picturi realizate de Sara de Vos și cea a lui Ellie Shipley, o doctorandă la Arte, care a pictat ilegal o copie a acestui tablou și un plan al anilor 2000, care fac lumină în viața tuturor personajelor, punând reflectoarele pe alegerile lor de viață și pe regretele care îi macină.

Cărți de citit în 2020: „Ultima pictură a Sarei de Vos”

Epoca de Aur a picturii olandeze a inclus artiși consacrați ale căror nume au rămas incandescente pentru posteritate, precum Rembrandt sau Vermeer. Aceștia erau grupați într-o ghildă, adică un fel de sindicat al pictorilor, cărora statutul de membru le permitea să își vândă legal picturile. Mai puțin știut este faptul că, în această epocă (secolul al XVII-lea), din ghildă au făcut parte și aproximativ 25 de femei. Operele unora au supraviețuit, dar ale celor mai multe s-au pierdut sau au fost greșit atribuite unor bărbați.

Inspirându-se din poveștile acestor artiste neștiute și completând imaginea cu date fictive, Domic Smith a creat personajul Sara de Vos, pictoriță din Amsterdam, care a lăsat în urma ei un tablou intitulat „La marginea unei păduri”. Din 1636, când a fost pictat, acest tablou trece pe la mai mulți proprietari, ajungând până în secolul al XX-lea la avocatul american cu rădăcini olandeze Marty de Groot. Aflat în familia avocatului de foarte mulți ani, tabloul dispare la un moment dat din propria-i casă și înlocuit cu un fals. Detectivul angajat să-i caute pe hoți îl pune în cele din urmă pe Marty pe urma unei tinere doctorande la Arte, Ellie. Deși hotărât să o demaște și să o dea pe mâna poliției, bărbatul, care se insinuează treptat în viața tinerei sub pretexte false, se îndrăgostește de ea. Însă momentul adevărului sosește și confruntarea îi lasă pe fiecare cu sechele care se întind pe aproape jumătate de secol…

Cred că „Ultima pictură a Sarei de Vos” merită să fie pe lista cărților de citit în 2020 pentru frumusețea subiectului, a scriiturii și a introspecțiilor personajelor. Fiecare plan al acțiunii este bine reprezentat, având reverberații în celelalte, toate trei compunând o narațiune magnifică nu doar pe gustul celor interesați de pictură, ca modalitate de exprimare artistică, ci și al cititorilor dornici de o poveste bine scrisă, care te prinde și te implică în desfășurarea ei.

Dragostea de pictură a Sarei, în calitate de artistă, se îmbină strâns cu tragediile din viața ei personală. Dragostea de pictură a lui Marty, în calitate de colecționar, se îmbină cu superstițiile lui asociate cu tabloul Sarei. Dragostea de pictură a lui Ellie, ca restaurator de tablouri și ulterior profesor de istoria artei se îmbină cu ezitările ei de a fi și artistă adevărată și cu demonii care o bântuie toată viața după ce falsifică în tinerețe tabloul Sarei.

Ce se întâmplă cu Ellie când răsuflarea trecutului se simte tot mai aproape și amenință să-i distrugă cariera? Ce se întâmplă cu Marty când viața i se apropie de inevitabilul sfârșit? Ce s-a ales de Sara și de munca ei artistică după ce a primit două lovituri grele din partea vieții? Veți afla citind „Ultima pictură a Sarei de Vos”: sunt destul de sigură că n-o să fiți dezamăgiți. 🙂 Romanul poate fi cumpărat, la preț redus, de pe site-ul editurii Rao.