Asa cum anticipam in articolul despre ziua 1 a festivalului, a doua zi de ARTmania a adus in Piata Mare un public mult mai numeros decat pe 13 august. Nici nu e de mirare, avand in vedere ca pe lista de concerte s-au aflat Serj Tankian, Dark Tranquillity si Sirenia.
Norvegienii de la Sirenia au deschis seara de 14 august cu o prestatie foarte buna. Fara a fi fan al trupei sau al vocilor feminine, in general, am ramas placut impresionata de precizia instrumentistilor si de vocea dura a chitaristului Morten Veland, care a avut si el cateva pasaje alaturi de vocalista Aylin, frumoasa spaniola cooptata in trupa acum doi ani.
Norvegienii au cantat si piese cunoscute fanilor, dar si unele mai noi, in playlist regasindu-se, printre altele: “Downfall”, “The Other Side”, “The Lucid Door”, “Meridian”, “Lost in Life” si “My Mind’s Eye”. La un moment dat, ne-au spus ca isi doreau de multa vreme sa vina in Romania si se bucura ca au reusit acum sa ajunga in aceasta “frumoasa tara a voastra”. Iar la final, ne-au multumit in romana pentru prezenta la cantarea lor.
Dark Tranquillity au intrat pe scena cu o intarziere de aproximativ 10 minute fata de cum erau programati. Ca sa nu mai intarzii momentul, o sa spun inca de pe acum ca prestatia suedezilor cantatori ai unui death melodic a fost de departe cea mai buna din tot festivalul, desi e adevarat ca Serj Tankian a fost artistul care a adunat cei mai multi insi la concertul sau. Dar vorbeam despre Dark Tranquillity. Personal, ii asteptam de multa vreme, si anul trecut chiar vorbeam cu diverse persoane ca sper sa ii vad la editia din 2010 a ARTmania. Dupa cum ne spusesera inca de la conferinta, suedezii au ales sa cante nu numai piese noi, ci sa mai deschida si cate unul dintre albumele vechi ca sa extraga de acolo cate o piesa, doua. Fiecare compozitie a fost completata de jocuri de lumini si ilustrata pe cele doua ecrane laterale ale scenei cu diverse imagini reprezentative.
Mikael Stanne a avut permanent un zambet larg pe figura, a alergat pe toata scena, a sarit, a facut slalom printre colegii lui si a urlat din adancul plamanilor, fara sa oboseasca deloc, iar restul trupei a sustinut instrumental cu mare maiestrie prestatia vocalistului. Dark Tranquillity a fost un tot perfect, talentat, energic si creator de emotii puternice. Dar nu numai muzica a contat, ci si faptul ca Mikael a vorbit cu noi aproape dupa fiecare piesa, prezentand ce urmau sa cante, multumindu-ne ca suntem acolo sau cerandu-si scuze ca in 20 de ani de cariera nu au ajuns decat abia acum in Romania. De fapt, ca sa fiu exacta, a zis: “Sa ne fie rusine ca n-am venit pana acum in Romania.”
“O sa facem tot posibilul sa ne intoarcem aici”, ne-a asigurat omul de vreo doua ori – si sper sa-l fi auzit si organizatorii din Bucuresti. Ca sa va spun si despre piese, nu mi le amintesc chiar pe toate, dar au fost cu siguranta: “The Fatalist”, “Focus Shift”, “Final Resistance”, “Misery’s Crown”, “Punish My Heaven”, “Therein”, “The Lesser Faith”, “ Dream Oblivion”, “Lost to Apathy” si “The Grandest Accusation”.
Headliner-ul festivalului ARTmania 2010, Serj Tankian, a intrat si el cu o intaziere de vreo jumatate de ora fata de program, dar nu cred ca a contat foarte mult pentru miile de oameni care se inghesuisera cat mai in fata pentru a-l vedea mai bine. Imbracat intr-o sclipitoare camasa alba cu margini negre (care il facea sa arate incandescent in unele poze) si insotit de instrumentistii din trupa F.C.C. si de un ansamblu de muzica clasica, alcatuit din artisti romani, armeano-americanul ne-a luat tare cu “Beethoven’s C**t” si a continuat cu “Lie Lie Lie” si “Sky Is Over”. Sunetul foarte bun de care avusesera parte Dark Tranquillity parca s-a mai stricat la Tankian, desi nu au fost probleme majore. Oricum, publicul parea absolut incantat de ce vede si aude pe scena, incat nu cred ca il mai interesa foarte tare altceva.
Bineinteles, asa cum face si prin alte colturi de lume, Serj ne-a tinut si noua discursuri impotriva fostului guvern Bush, impotriva corporatistilor, a celor care “fac” bani pe cai obscure, a limitelor si a nedreptatilor sociale. Sigur ca nu a omis sa danseze in fel si chip si sa ne aminteasca la fiecare doua-trei piese despre cat de bine se simte la Sibiu, ce tara frumoasa avem si ce onorat e sa cante aici. Iar la un moment dat ne-a spus ca i-ar placea sa mai vina pe aici si ca, daca vrem sa-l mai vedem, sa-i dam un telefon. Alaturi de alte piese de pe “Elect the Dead” – “Saving Us”, “Baby”, “The Unthinking Majority”, “Blue”, “Money”, “Honking Antelope”, “Praise the Lord and Pass the Ammunition”,“Feed Us”, “Empty Walls”, Serj a mai cantat si cateva de pe viitorul album (“Imperfect Harmonies”) – “Deserving?”, “Borders Are” si “Left of Center”.
Aceasta a doua seara de concerte mari la ARTmania 2010 s-a incheiat la 23.40, dar cantarile au continuat prin cluburi, sustinute fiind de trupe romanesti. I-am ales pentru “vizionare” pe 9.7 Richter, care nici n-au ajuns bine in Sibiu si s-au si apucat sa cante in Bohemian Flow (club in care erau expuse si cateva picturi ale chitaristului Niklas Sundin). Spatiul de concerte din club este destul de mic, asa ca nu au incaput prea multe persoane, dar cele prezente s-au agitat corepunzator in cele 35-40 de minute cat au cantat bucurestenii piesele de pe EP-ul “Epicenter” si anume: “Assassins”, “Blood”, “Feed My Hate”, “Learning How To Die” si “Payback Time”, precum si o piesa nerepetata – “The Tower”. N-au avut nici sunet prea bun si nici lumina nu a ajutat pentru poze, dar la ora 2.00 a.m. nu mai cauta nimeni nod in papura, ci doar distractie.
ARTmania 2010 s-a incheiat, asteptam cu interes editia viitoare!
Foto: Adrian Frigioiu
[album: https://www.4arte.ro/wp-content/plugins/dm-albums/dm-albums.php?currdir=/wp-content/uploads/dm-albums/Artmania 2010 ziua a doua/]
