Strada Fictiunii se muta pentru 180 de pagini in Londra, in cartierul South Kensington si apoi “Departe de Kensington”, unde suntem ghidati de Muriel Spark. Prin intermediul personajului sau narator Nancy, cunoscuta si ca doamna Agnes Hawkins, scriitoarea relateaza intamplari neobisnuite cu iz detectivistic si conspirativ din viata aparent banala a cartierului londonez.
Inspirat subtil de propria-i biografie, “Departe de Kensington” (“A Far Cry From Kensington” – 1988) este unul dintre titlurile de succes ale lui Muriel Spark (1918-2006). Prin vocea lui Nancy, apreciata scriitoare britanica descrie cu ironie traiul in Londra anilor ’50, in al carei aer plutesc deopotriva linistea de dupa razboi, dar si secretele pe langa care oamenii ocupati cu refacerea vietilor trec fara sa le observe. Departe de Kensington in spatiu si timp, Nancy va rememora evenimentele la care a asistat si care au tulburat echilibrul micului univers al cartierului in care a locuit.
La 28 de ani, doamna Hawkins e o vaduva de razboi cu forme rubensiene si cu multe sfaturi de dat. Atitudinea ei materna ii determina pe toti cei din jur, atat de acasa, cat si de la serviciu, sa i se confeseze despre orice li se intampla. Astfel, e foarte apreciata in ambele microcosmosuri in care activeaza si le da sfaturi tuturor, vecini, colegi sau sefi, chiar si cititorului, pentru probleme dintre cele mai diverse: casnicie, gasirea si pastrarea unui job, scrierea unei carti si chiar reumatism. Totusi, cand se satura sa fie doamna grasuta pe umarul careia plang toti, decide isi acorde siesi mai multa atentie, sa slabeasca si sa i se spuna Nancy – alintul de la Agnes.
Daca la editura unde lucreaza doamna Hawkins este omul bun la toate, de la redactor la secretara, acasa – pe langa rolul de mama a ranitilor – isi descopera latura de detectiv. Incearca sa investigheze impreuna cu Milly, proprietara imobilului, sursa amenintarilor pe care colocatara lor, croitoreasa poloneza Wanda, le primeste prin posta si telefonic. Pe masura ce romanul devine unul politist, personajul isi cerceteaza vecinii, realizandu-le mici portrete hilare sau absurde. Astfel sotii Basil si Eva Carlin sunt suspect de linistiti in camera lor cea mica, asistenta medicala Kate e obsedata de curatenie ocupandu-si timpul liber dezinfectand tot ce poate, tanara Isobel este o fata de bani gata al carei tata ii accepta orice, chiar si un copil din flori, iar studentul medicinist William o priveste pe Nancy cam ciudat. Insa niciunul nu pare a avea motive intemeiate sa o sperie pe Wanda atat de tare incat sa o impinga la suicid.
De caracterizarile lui Nancy nu scapa nici sefii si colegii de serviciu, dar tinta principala este Hector Bartlett, un scriitor aspirant insistent si influent, pe care naratoarea nu-l considera valoros si refuza sa-l publice chiar daca risca sa fie concediata. Cand descopera ca individul se infiltreaza si in celalalt univers al ei, casa, iar personajele se intersecteaza periculos deranjand echilibrul fragil in care traiesc, actiunea scapa de sub control lasand loc totusi unor rasturnari de situatie previzibile. Peste toate planeaza influenta radionicii – tehnica tratarii la distanta a diverselor boli, foarte celebra in Anglia postbelica. Tot la distanta isi gaseste si Nancy linistea, departe de micul univers al Kensingtonului, dupa ce reuseste sa se mute in alta parte a Londrei cu noiul ei iubit si sa se desprinda de influenta nefasta a vechii resedinte.
Paienjenisul de relatii, intrigi si conspiratii tesut de Muriel Spark vi se va dezvalui mai bine citind “Departe de Kensington”. O gasiti la Editura ALLFA, in categoria Clasic a colectiei Strada Fictiunii.
