Din opera scriitorului Andrei Platonov (Andrei Platonovici Klimentov) a intrat la loc de cinste pe Strada Fictiunii romanul “Cevengur”. Scrisa in perioada 1926-1929, cartea a fost publicata integral in Rusia abia in 1988, dupa ce fusese protejata cu mare grija in familia sciitorului, zadarnicind eforturile autoritatilor comuniste care incercau sa gaseasca si sa distruga manuscrisul.
Culmea, Platonov era el insusi comunist, dar atitudinea lui fata de colectivizare si fata de politicile lui Stalin era una sceptica, motiv pentru care lucrarile sale au fost interzise. Felul in care Platonov obisnuia sa combine limbajul taranilor cu termeni politici a dus la constructii absurde, la scrieri ciudate, scriitorul rus fiind astfel un anticipator al Existentialismului.
“Cevengur” este si el un roman bizar, fascinant prin descrieri, limbaj, tragi-comedia prezenta pe tot parcursul textului. Subiectul cartii este construirea comunismului rus la sat, acolo unde trimisii autoritatilor urmaresc felul in care taranii au inteles comunismul si supravegheaza implementarea ideilor acestei doctrine. Absurdul situatiilor este mereu prezent, pentru ca nimeni nu intelege de fapt nimic, fiecare interpretand dupa capul sau aceste idei, de multe ori la modul cel mai lipsit de logica. In satul Cevengur, comunismul e greu de ridicat pe picioare, pentru ca oamenii de acolo au o atitudine de seninatate, nu se ocupa cu nimic, nu au nevoie de nimic si spun: “Traim de dragul lui Dumnezeu, nu de dragul nostru”.
Platonov cladeste nu doar o poveste despre comunism, ci si personaje puternice, pe care ajungem sa le cunoastem in cele mai mici detalii, pentru ca ne permite sa le urmarim nu doar la suprafata, ci in intimitatea gandurilor si faptelor acestora, oferindu-ne chiar si posibilitatea de a le patrunde in visele nocturne.
Nu de putine ori, cititorul se va opri sa se minuneze nu doar de estetica textului, ci si de intamplarile cu tenta fantastica ce i se perinda prin fata ochilor, fara ca evenimentele realiste sa treaca neobservate. In “Cevengur” nu doar vezi decorurile pe care literele ti le arata, ci simti mirosurile zonelor prin care autorul te plimba (de pamant, de lapte ars, de grau), percepi saracia, ignoranta, cruzimea sau hotararea celor pe care ii intalnesti, precum si senzatiile lor individuale sau colective.
Insa in “Cevengur”, mai mult decat despre comunism, Platonov vorbeste despre omenire. In fapt, volumul este o mare filosofare despre om si valorile lui, despre cum reactioneaza el in diverse situatii de criza, despre cum intamplarile copilariei il urmaresc ca adult, despre cum iubirea fata de un membru al familiei sau fata de un prieten il bantuie chiar si dupa ce persoana a disparut, despre cum nefericirea comuna se combate la comun.
Mai multe detalii despre roman puteti gasi pe Strada Fictiunii, unde poate fi si comandat.
