“Tineretile lui Daniel Abagiu”, de Cezar Paul-Badescu, un roman al formarii cu un personaj unic in literatura romana – un fel de Holden Caulfield al lui Salinger, va aparea in cursul lunii februarie in Italia, in traducerea Irinei Turcanu, la Ciesse Edizioni, cu titlul “Le giovinezze di Daniel Abagiu”.
Romanul a mai fost publicat in Bulgaria, la Paradox Publishing, traducere de Vanina Bojikova si mai exista si o traducere spaniola a romanului, “La dorada juventud” de Daniel Pajero, realizata de Alberto Madrona, nepublicata deocamdata. Prefatat de Mircea Cartarescu, “Tineretile lui Daniel Abagiu” a aparut in doua editii la Editura Polirom (2004, 2012) si este disponibil si in format digital.
Daniel Abagiu – in a carui tinerete, in fond una banala, ne regasim cu totii – devine o figura exceptionala deoarece este prezentat fara “retusuri” si fara pic de ipocrizie. Iar cititorului nu-i ramane decat sa constate cu uimire ca normalitatea lui ii provoaca hohote de ras, compatimiri, dar si complicitati rusinate, care, intr-un final, il apropie pana la granita prieteniei de acest personaj.
Cezar Paul-Badescu (n. 7 august 1968) a absolvit Facultatea de Litere a Universitatii Bucuresti in 1994. intre 1994 si 1995 a urmat cursurile de masterat ale aceleiasi facultati, la sectia “Teoria literaturii si literatura comparata”. Intre 1996 si 2007 a fost redactor al revistei Dilema, unde ulterior a ramas colaborator extern, continuind sa scrie saptamanal in rubrica de analiza a fenomenului televizual, pe care o tine din anul 2000. Din 2007 este seful Departamentului Cultura al ziarului Adevarul.
A debutat, cu proza scurta, in volumul colectiv “Tablou de familie”, Editura Leka-Brincus, 1995 (Premiul pentru debut al revistei Tomis si nominalizare pentru premiile ASPRO) si a coordonat antologia “Cazul Eminescu”, Editura Paralela 45, 1999. De acelasi autor, la Editura Polirom a mai aparut romanul “Luminita, mon amour”, in 2006.
In anul 2000, Presedintia Romaniei i-a conferit lui Cezar Paul-Badescu medalia “Mihai Eminescu”, pentru merite culturale.
