Cultura e un domeniu greu încercat în țara noastră, însă nu e totul pierdut atâta vreme cât încă există oameni interesați să-l dezvolte și să-l popularizeze pe diverse căi. Psiholog de meserie, Sorin Lucaci se ocupă de organizarea evenimentelor culturale, scrie cărți, moderează emisiuni, este prins în proiecte educaționale, în încercarea de a contribui cât mai mult la răspândirea și valorizarea culturii în România.
Salut, Sorin! Mai întâi am auzit de tine și te-am cunoscut ca moderator al lansărilor de carte de la Editura Herald. Cum a început aventura ta la editură și de ce programe te ocupi pentru Herald?
Eu colaborez de foarte mulți ani cu Editura Herald, la început lucrând în presa scrisă, promovând cărțile în reviste glossy, apoi din 2016 alaturându-mă echipei de la Herald. Mă ocup de tot ce înseamnă promovare offline (radio, tv și print) și organizarea de evenimente culturale, atât în spațiile clasice (librării), cât și în spații neconvenționale (săli de teatru, săli de cinema, amfiteatrele universităților, hub-uri culturale).
În fiecare an, Herald organizează campania de încurajare a lecturii „Te așteptăm în librărie”. Ce ne poți spune despre ediția de anul acesta?
De-a lungul celor zece ediții derulate până în prezent, campania Te așteptăm în librărie a pornit de la ideea repoziționării acestui centru cultural (librăria) ca un element activ în viața omului contemporan, încercând să evidențieze rolul librarului ca formator de opinie și mediator cultural între editură și cititor. Ca în fiecare an în perioada 1 august – 1 noiembrie, Editura Herald împreună cu librăriile partenere le oferă șansa cititorilor să redescopere importanța lecturii și modul în care cărțile le pot influența evoluția prin intermediul ideilor, conceptelor și teoriilor transmise de către cele mai importante personalități ale istoriei, tradițiilor și culturii universale. Ne așteptăm ca și în acest an cât mai mulți cititori să treacă pragul acestor librării.
Ești psiholog, dar am observat că la evenimentele editurii vorbești cu drag despre istorie. De ce ai ales psihologia ca profesie și de ce istoria a rămas la nivel de pasiune?
A fost o întâmplare. Am terminat un liceu cu profil umanist în 1989, secția filologie-istorie, iar după două tentative nereușite de a intra la Facultatea de Istorie, m-am reorientat către psihologie, și așa cum ai spus, istoria a rămas o pasiune.
Știu că realizezi și o emisiune la tv. De unde vine interesul pentru televiziune și pe ce criterii îți alegi invitații?
Realizez o emisiune de spiritualitate la Canal 33 România, iar televiziunea a fost dintotdeauna o pasiune. Invitații îi aleg dintre colaboratorii apropiați ai Editurii Herald în funcție de subiectul sau tematica emisiunii: tradiții spirituale, mindfulness, psihologie, relații de cuplu, parenting, filosofie.
Într-o țară care pare dominată de fuga după bunuri materiale și de interesul pentru lucruri superficiale, cui i se adresează o emisiune de cultură și cu cât succes?
O emisiune de cultură este nișată în România și se adresează celor pasionați de fenomenul cultural, de spiritualitate și dezvoltare personală. La Canal 33 sunt multe emisiuni culturale și avem un public foarte fidel. Emisiunile de cultură nu fac și nu au făcut niciodată un rating prea mare, comparabil cu emisiunile de divertisment sau talk-show-urile politice.
Se spune că tot românul e născut poet, dar tu chiar ai scris mai multe cărți de poezie. Ce te inspiră și când mai ai timp și pentru această activitate?
Mă inspiră realitatea cotidiană, viața de zi cu zi, dar, din păcate, timpul meu este foarte limitat pentru că sunt agrenat în multe proiecte, aș aminti doar taberele educaționale tabere365.ro și piesele de teatru realizate la Școala de teatru Qfeel, sper să am inspirație și timpul necesar pentru un nou volum de versuri în viitorul apropiat.
Ce alte planuri și idei mai ai în prezent care să vină în sprijinul promovării culturii în România?
Prin tot ceea ce fac, activități, proiecte (emisiuni radio și tv, articole, evenimente culturale, tabere culturale, piese de teatru, etc) încerc să aduc o mică și umilă contribuție la ceea ce înseamnă promovarea culturii în România. „Un popor fără cultură e un popor ușor de manipulat”, spunea Immanuel Kant.
Ca tată a doi copii, cât consideri că este de greu (sau de ușor, de ce nu) în prezent pentru părinți să își apropie copiii de lectură, teatru sau alte domenii culturale?
Nu este ușor având în vedere invazia tehnologiei, a gadgeturilor și a noilor provocări. Trebuie să mergem pe modelul parental al exemplului personal. În cazul meu, având doi copii minunați – fata cea mare, Denisa, este o împătimită a cărților, a pieselor de teatru, a filmelor, etc. – nu am încercat să-i conving sau să-i oblig să citească. Pe ideea modelului parental copiii, încă din primii ani de viață, învață mai mult din ceea ce facem noi ca părinți, decât din ceea ce spunem, iar dacă părinților le place să citească și au acest exercițiu al lecturii, asta le dovedește copiilor că cititul este o preocupare interesantă, placută si benefică, ceea ce contribuie la dezvoltarea inteligenței și a abilităților de relaționare. De exemplu, copilul căruia i se citesc în mod curent povești va dovedi mai târziu un interes mai mare pentru citit.
