După „Rătăciri” și „O poveste cu Horațiu”, maestrul Horațiu Mălăele a lansat anul acesta un nou volum, tot la Editura ALL, intitulat „Tehomir”.
Cartea, în format mic, practic o bijuterie care are puțin peste 60 de pagini și care este dedicată mamei sale, vine cu o poveste de demult, pare că din copilăria lui Horațiu Mălăele (deși datele biografice sunt oarecum denaturate), din „mocirla unei lumi aflate la răscruce”. Suntem transportați rapid în februarie 1957, când personajul principal este dus de tatăl său la bunici. Motivul e unul îngrijorător pentru părinți (însă, vom vedea, nu și pentru copil): înainte de vacanța de primăvară, colegul lui de bancă fusese depistat pozitiv cu TBC, astfel încât școala din Târgu-Jiu se închisese. În acest context, elevul de 12 ani fusese pus în carantină (un cuvânt cu care ne-am întâlnit des în acest prezent tulbure) și expediat timp de trei luni la țară, în satul Tehomir.
Acolo, alături de bunicii lui, mamana și moșu’, copilul se bucură de libertate, dar și de tot felul de întâmplări fantasmagorice, care par desprinse direct din povești. De fapt, cam tot ce i se întâmplă vizitatorului este ficționalizat, trecut prin filtrul basmului și al imaginației sale înflăcărate. Chiar mai mult decât prin frumusețea și bizareria întâmplărilor în sine, autorul ne farmecă prin stilul său de povestitor înțelept, ascunzând, printre povești cu ploi uluitoare și palate care zboară, realități crunte ale acelor ani: ascensiunea comunismului în România, desproprietărirea forțată, arestările fără motiv și violența asupra țăranilor. Împletindu-se cu întâmplările tragice apare și prima iubire, temătoare și incandescentă, pentru o fată cum altfel decât înaltă, frumoasă și blondă. 🙂
Nenorocirile care îi lovesc pe oamenii din lumea satului se întrepătrund cu dorința lor de supraviețuire și cu forța care nu îi părăsește niciodată, nici chiar când par să nu mai aibă niciun motiv de speranță. Citind, te lași furat fără să vrei atât de amuzamentul care răzbate din primele pagini, cât și de dramatismul care se construiește ulterior, filă cu filă, spre final.
Cartea „Tehomir” de Horațiu Mălăele poate fi găsită, cu o reducere de 10%, pe site-ul Editurii All. Horațiu Mălăele este un povestitor priceput, așa că singurul regret pe care cititorul îl are este că narațiunea lui nu se întinde pe mai multe pagini. Vă las cu citatul meu preferat din acest mic volum:
Înotând până la brâu în apele și mâlul potopului, țăranii își făceau acum ordine prin case, cântau, râdeau, vorbeau tare și fără noimă, să se-audă, să simtă și ei că există, că trebuie să existe, pentru că, la urma urmei, viața trebuie trăită, ce mama dracu’!
