„Stelele de la picioarele noastre” – David Barclay Moore

Recent apărut la Corint Junior, romanul „Stelele de la picioarele noastre”, de David Barclay Moore spune o poveste plină de candoare despre traumă, creativitate și comunitate.

stelele de la picioarele noastre

Deși am depășit de multă vreme vârsta copilăriei, îmi place să citesc uneori cărți bine scrise destinate copiilor mai mărișori, care știu ei înșiși să citească. Așa că m-am bucurat tare mult când, de Ziua Internațională a Cărții, Editura Corint mi-a făcut cadou romanul „Stelele de la picioarele noastre”. Încă de când am dat cu ochii de coperta colorată, reprezentând un băiat care pășea peste un șir de cărămizi de lego, am simțit că voi avea parte de o lectură frumoasă.

„Stelele de la picioarele noastre”, o poveste contemporană din Harlem

Harlem este unul dintre cartierele New York-ului populat cu precădere, timp de mai multe zeci de ani, de către persoane de culoare. Aici trăiește, împreună cu mama lui și cu iubita acesteia, Lolly Rachpaul, un băiat de școala generală, care și-a pierdut de curând fratele mai mare într-un conflict între bande. Lolly, care evită cu orice preț să se lase introdus într-o astfel de bandă de tineri infractori, suferă în tăcere legat de pierderea fratelui.

Bucuria lui este să construiască obiecte din lego exact cum sunt ele reprezentate pe cutiile de jocuri. Însă, la un moment dat, începe o construcție originală, din mintea lui, care ocupă aproape toată sufrageria. După ce mută această construcție într-o sală liberă de la școală, cu sprijinul unui profesor, viața lui Lolly începe să se schimbe.

O colegă mai retrasă începe deodată să construiască alături de el, ceea ce-l scoate din sărite. Cel mai bun prieten se îndepărtează și pune la cale gesturi extreme. Iar membrii unei bande din cartier îl atacă pe stradă și îl jefuiesc. Vrând-nevrând, Lolly este pus în situații neplăcute cărora trebuie să le facă față implicând colegi pe care nu-i poate suferi, profesori și, până la urmă, întreaga comunitate.

Cartea este destinată copiilor cu vârste de la 10 ani în sus și cred că este o lectură nu doar plăcută, ci și educativă. Îi va învăța despre empatie, despre relaționarea cu persoane cu care poate nu te înțelegi bine din prima, despre conlucrare și despre cât de important este să descoperi ce îți place să faci în viață și la ce ești bun. E posibil ca pentru înțelegerea anumitor aspecte din carte cei mici să aibă nevoie de unele explicații din partea părinților – de exemplu, legat de cartierele rău-famate din New York, dar, în general, bănuiala mea este că se vor descurca singuri. 🙂

Povestea este scrisă la persoana întâi, din perspectiva lui Lolly, cu toată inocența, curiozitatea și năzdrăvăniile specifice copilăriei. Cititorul este trecut cu duioșie prin tot ce vede și simte băiatul. Își iubește părinții divorțați, dar vrea să-și îmbunătățească relația cu tatăl de care se simte distant. Se simte vinovat de moartea fratelui său, până să înțeleagă că oamenii cu care îți petreci timpul „pot fie să te ridice, fie să te afunde”. Vrea ca în viitor să devină mai mult decât este, poate să meargă la facultate și să devină arhitect, deși se teme ca până atunci să nu cumva să sfârșească într-o bandă sau chiar ucis, ca fratele lui.

Romanul este inspirat din viața autorului, care, la rândul lui, a pierdut un frate. Și care a simțit nevoia ca, prin această carte, să învețe micii cititori despre ce înseamnă să asculți și să înveți despre cei care sunt diferiți de tine. Dacă aveți copii de 10 ani sau mai mult, faceți-le cadou „Stelele de la picioarele noastre” și nu veți regreta (decât, poate, dacă se vor apuca și ei să populeze sufrageria cu sute de piese lego). 🙂 Romanul se găsește cu un click aici, la preț redus.

Share