Comedia romantică „Marry Me”, în regia lui Kat Coiro, cu Jennifer Lopez și Owen Wilson, are premiera în cinematografele din România pe 11 februarie. Deși nu sunt fan al genului, să știți că filmul e atât de simpatic, încât până și pe mine m-a binedispus!
Când am primit invitația la avanpremiera organizată la Cineplexx Băneasa pe 9 februarie pentru filmul „Marry Me”, vă spun sincer că m-am temut să nu fie vreo siropoșenie sinistră care să mă plictisească la culme. 😂 Am deschis trailer-ul destul de circumspectă, deci. Însă, ce să vedeți, mi-a plăcut! Părea să anunțe un film vesel și luminos, cu care să te destinzi după o zi de muncă.
După ce am văzut și filmul cu totul, mă bucur să vă anunț că exact așa a fost. Așa că, domnilor, dacă în acest weekend vreți să vă scoateți doamnele la un film tonic și amuzant, care nu vă facă nici pe voi să căscați de plictiseală, părerea mea e că „Marry Me” este o alegere potrivită.
„Marry Me”: nu e pentru cine se pregătește, ci pentru cine se nimerește!
Kat Valdez (Jennifer Lopez) și Bastian-cel-fără-nume-de-familie (Maluma) sunt două staruri pop cu armate de fani, care se pregătesc să-și pună pirostriile live pe Instagram, în timpul unui concert spectaculos, după ce cântă împreună noul lor hit, „Marry Me”.
Charlie Gilbert (Owen Wilson) este un profesor de matematică fără conturi pe rețelele de socializare, divorțat, a cărui fiică de 12 ani deja îl găsește mai amuzant pe tatăl vitreg și nici nu mai vrea să participe la clubul de matematică al lui Charlie, care pregătește elevii pentru un concurs. Deși habar nu are cine sunt Kat și Bastian, pentru a părea mai spontan în ochii fetei, Charlie acceptă invitația unei colege de muncă de a merge toți trei la concert.
Într-o pauză din timpul marelui eveniment, fix înainte ca Kat și Bastian să zică „I DO”, impresarul lui Kat, Collin (interpretat cu grație de John Bradley, adică Sam din „Game of Thrones) este nevoit să-i arate clipul la care toată lumea din culise deja începuse să se uite. În clip, Bastian și asistenta lui Kat erau angajați într-o activitate fizică nu prea compatibilă cu un bărbat logodit, așa că Kat are un șoc văzându-i împreună.
Prin urmare, iese pe scenă și, după un discurs lacrimogen (recunosc, discursul nu mi s-a părut prea inspirat), anunță că nu se mai mărită cu Bastian cel care i-a trădat încrederea, ci o să accepte o cerere din public. Cum partenerele de concert ale lui Charlie tocmai îi puseseră în brațe o plăcuță cu „Marry Me”, Kat îl vede și îi spune lui „I DO”. Așa că Charlie, ca un om empatic, care vrea să ajute o persoană aflată într-un moment delicat, se duce pe scenă și este căsătorit pe loc cu doamna vedetă.
– Do you… some guy… take Kat to be your lawfully wedded wife?
– … Okay.
Bun, și-acum ce poate să se întâmple? O cântăreață cu milioane de fani, cu un program infernal și înconjurată de asistenți, căsătorită cu un profesor care lucrează de la 8.00 la 15.00 și care n-are nici măcar un smartphone? Cam ce fel de viață ar putea avea împreună? Impresarul lui Kat e de părere că trebuie să urmeze un divorț discret și să-i dea omului niște bani pentru că a fost drăguț și i-a salvat vedeta într-un moment când avea nevoie să fie salvată. Dar Kat zice auzi, dar ce-ar fi dacă aș rămâne măritată cu el? Și de-aici începe distracția. 😂
De ce merită să vedeți filmul cu Jennifer Lopez și Owen Wilson?
Cum spuneam la început, pentru că este o poveste simpatică, amuzantă și care o să vă facă să zâmbiți, ba chiar să râdeți serios. O poveste despre muzică (Jenny cântă de câteva ori pe parcursul acțiunii) îmbinată cu matematică, despre iubire, greșeli asumate, curaj, îndoieli și mai ales despre diferențele dintre oameni și cum aleg aceștia să le privească. E indicat să facem totul planificat sau să mai fim și spontani? E bine să ne plângem de probleme sau să încercăm să le rezolvăm? E în regulă să ne cramponăm de diferențele dintre noi sau să ne concentrăm pe ce ne face să ne asemănăm? Știți și voi răspunsurile. 😊
Despre actori, ce să vă spun, pe Owen Wilson îl știți din filmele de comedie, căci are o figură care îl ajută să fie amuzant și când e serios. Cât despre Jennifer, muzica ei nu e deloc pe gustul meu (și nici muzica din film nu mi-a plăcut, în afară de piesa „On My Way”, care e chiar acceptabilă), dar ca actriță mi-a plăcut în toate filmele în care am văzut-o. N-o fi ea de Oscar, dar mereu este adecvată la rolul pe care îl face și are așa o naturalețe în atitudine și interpretare care mi se pare că o prinde foarte bine.
Iată și trailer-ul, ca să vă faceți o idee:
