Din „Trenul asasinilor” scapă cine poate!

Când am văzut trailerul de la „Bullet Train” („Trenul asasinilor”) n-am reușit să-mi dau seama dacă filmul o să-mi placă sau nu, dar tot m-am dus la avanpremiera organizată de InterComFilm. N-am ales rău, pentru că am ieșit din sală cu un zâmbet larg încă persistându-mi pe față.

Trenul asasinilor

Când vezi că în distribuția unui film apar ditamai numele, precum Brad Pitt, Sandra Bullock sau Michael Shannon, parcă te simți îndemnat să apuci calea cinematografului și să vezi care e treaba cu acest „Bullet Train” („Trenul asasinilor”). Vă rog să nu vă înfrânați acest instinct, deoarece comedia de acțiune regizată de David Leitch – cunoscut pentru „John Wick”, „Atomic Blonde” sau „Deadpool” – chiar merită deplasarea. Premiera este astăzi, așa că dacă vreți să râdeți de aventurile a cinci asasini unul mai țicnit decât altul, acum e momentul!

Când te urci în „Trenul asasinilor” dar nu știi dacă mai cobori

Nu știu cum să încep să vă povestesc despre filmul ăsta ca să vă conving să-l vedeți și voi, așa că o să vă spun direct că eu una l-aș mai vedea o dată și mi-aș duce și prietenii la cinema să îl vadă și ei.

Deși a început destul de chill, cu o discuție între asasinul de profesie Gărgăriță (Brad Pitt, da, ăsta era numele de cod care i se atribuise) și intermediarul său (Sandra Bullock, care la început a fost doar voce și s-a întreupat mai încolo), în care au schimbat câteva replici de un umor rezervat, situația s-a schimbat treptat. Bine, de fapt începutul-început era cu altceva, dar o să vedeți voi singuri.

Ce mai trebuie precizat e că, pe măsura înaintării în acțiune, lucrurile au devenit tot mai interesante. Mi s-a părut că umorul din „Bullet Train” a fost ca un bulgăre de zăpadă, care a pornit din vârful muntelui având dimensiuni mici și pe măsură ce s-a rostogolit a ajuns tot mai mare.

Așadar, Gărgăriță-Ladybug, un asasin abia ieșit din terapie, pentru că voia să scape de ghinionul care l-a urmărit tot timpul și de accesele de furie pe care le manifesta, acceptă un job ușor pentru revenirea în câmpul muncii: să fure o servietă dintr-un bullet train (adică un tren de mare viteză care circulă în Japonia) aflat pe ruta Tokyo – Morioka, după care să coboare, servieta urmând să ajungă la contractor, care nu se știa cine este.

Simplu ca bună ziua, însă, servieta pe care o fură era păzită (nu prea bine, se vede treaba) de Lămâie (Brian Tyree Henry) și Mandarină (Aaron Taylor-Johnson), doi asasini gemeni – mă rog… aici s-ar mai putea discuta 😁- care încercau să o livreze unui boss mafiot pe nume Moartea Albă (Michael Shannon), împreună cu fiul Morții, care era genul oaia neagră a familiei. În plus, Viespea (Zazie Beetz), o altă asasină celebră, încerca și ea să pună mâna pe servietă, la fel și Prințul (Joey King), o fătuță cu ochi mari și inocenți care nu e nici pe departe dulceața care vrea să pară.

Pe lângă ei mai apar și un tip cu numele de scenă Lupul (venit să se răzbune pe cineva care i-a ucis soția și toți invitații în timpul petrecerii de nuntă și i se pune pata pe Gărgăriță, deși omul habar n-are cine e Lupul și de ce), precum și un tată și un bunic al căror fiu, respectiv nepot fusese împins de pe un acoperiș și se refăcea la spital, iar ei încercau să dea de urma agresorului.

Așa că Ladybug se tot chinuie să coboare din blestematul de tren, dar nu pare că mai reușește, căci sistematic este împiedicat de câte cineva, care la rândul lui are și alte probleme de rezolvat și tot așa. În plus, cum scrie și pe afiș, „capătul liniei este doar începutul”… căci cei cinci sunt uniți în moduri pe care le descoperă mai târziu.

trenul asasinilor

De ce să vedeți „Bullet Train”?

Pentru că vă plac comediile de acțiune, în care oamenii:

  • se luptă cu ce apucă (mâinile goale, sticle, genți, șerpi etc.), pe unde apucă, inclusiv în vagonul silențios sau în toaleta futuristă, unii având grijă să nu-și spargă ochelarii;
  • pocnesc în plină figură personaje costumate pentru a înveseli copiii;
  • rămân atârnați pe uși în trenuri aflate în viteză;
  • încearcă să discute rațional pentru a evita conflictele (da, ăsta era Gărgăriță cel ieșit din terapie) sau se împung în replici duioase (gen „ai o față împușcabilă”);
  • își trag înțelepciunea din animația „Locomotiva Thomas și prietenii săi”;
  • te lasă cu gura căscată până la finalul apoteotic.

În plus, unii par că mor, dar de fapt n-au murit, în timp ce alții dau colțul pe bune și fără drept de apel. Care-s care, vedeți voi când mergeți să vedeți „Trenul asasinilor”. 😁

Mi-a plăcut tare mult personajul lui Brad Pitt, cu tot cu luptele fizice și replicile învățate la terapie, foarte simpatice și personajele lui Aaron Taylor-Johnson și Brian Tyree Henry, ca să nu mai spun de Channing Tatum, care a avut un rol scurt, dar plin de savoare.

O explozie de acțiune, culoare, efecte vizuale, cascadorii (aproape toți actorii, începând cu Brad Pitt, și-au realizat singuri scenele de luptă) și, da, amuzament, „Trenul asasinilor” intră de astăzi în cinematografe în formatele 2D, IMAX 2D, 4DX, Dolby Atmos; filmul are 126 de minute și este nerecomandat persoanelor sub 15 ani. A, iar coloana sonoră este încântătoare! Mie mi-au prins urechea „La Despedida” (Alejandro Sanz), „Toki Niwa Haha No Nai Ko No Youni” (Carmen Maki) și „Five Hundred Miles” (Song For Memories).

Vizionare plăcută și încă ceva: dacă vi se pare că sunteți mai mereu ghinioniști, cum simte și Gărgăriță, să știți că există o explicație. Un om ghinionist primește toate nenorocirile lumii pentru că el e capabil să le ducă pe umeri și, astfel, îi protejează pe cei care nu pot. Deși, vorba lui Ladybug, „dar poate că n-am chef să car eu toate astea!”.😂

Vă las cu trailerul, dar să știți că filmul este mai bun:

Share