„Boss”, un thriller deștept, marcă românească

Filmul crime drama al lui Bogdan Mirică, „Boss”, a intrat în cinematografele din România pe 21 aprilie și vă îndemn să-l vedeți: este foarte bun, cu un scenariu deștept și o coloană sonoră minunată, și, cu toate că pe alocuri trebuie să ai răbdare cu acțiunile personajelor, merită să ai această răbdare și să aștepți calm finalul. Glumesc, n-o să aștepți deloc calm, că totuși e vorba de un thriller. Inspirat după fapte reale. 😀

Boss

Eu nu am mai văzut nimic de Bogdan Mirică, dar voi poate îl știți ca regizorul filmului „Câini” sau al serialului „Umbre”. Deși nu îi cunoșteam munca, am zis că vreau să văd „Boss” în momentul în care am primit invitația de la distribuitorii Bad Unicorn pentru că au mereu titluri bune în portofoliu – cel mai recent am văzut „aftersun”, un film plin de emoție despre vacanța unui tată cu fiica lui în pragul adolescenței.

Despre ce este vorba în „Boss”?

Bogdan este un șofer de ambulanță care participă la un jaf armat împreună cu alți bărbați dintre care nu îl știe decât pe unul, că se pare că așa merge în infracțiuni, cu cât îi cunoști pe mai puțini dintre cei implicați, cu atât e mai bine pentru toată lumea.

Numai că după jaf are loc un accident de mașină, ceea ce înseamnă martori, ceea ce înseamnă pericol de identificare, iar cei patru infractori de ocazie riscă să fie expuși. Însă, când la TV apar știri despre trei bărbați care au jefuit o blindată, Bogdan începe să își pună întrebări legat de viitorul său și al banilor astfel câștigați, având în vedere că ei nu fuseseră trei… ci patru. Unde îl vor duce răspunsurile care îl fac să-și riște siguranța fizică și psihică aflați când vedeți „Boss”.

De ce mi-a plăcut filmul lui Bogdan Mirică?

Mi-a plăcut „Boss” în primul rând pentru că este foarte bine lucrat. Cârcotașilor care evită filmele românești vreau să le spun că mie mi-a lăsat impresia de film de afară.

Apoi, mi-a plăcut pentru povestea inteligentă, pentru jocul actorilor, pentru felul în care suspansul crește în intensitate și pentru muzica foarte potrivită cu acțiunea, care îți dădea exact starea adecvată pentru a te simți implicat.

Laurențiu Bănescu îi dă viață personajului Bogdan, un bărbat ajuns la vârsta a doua care încă are discuții în contradictoriu cu părinții, care nu înțeleg de ce un tip deștept ca el nu s-a făcut medic în loc de ambulanțier, și care are o iubită mai tânără decât el (Ioana Bugarin) și oarecum labilă psihic sau cel puțin eu așa am perceput-o. Deși trece prin această întâmplare care îi răpește liniștea, Bogdan pare să își conducă investigația personală cu un sânge rece demn de invidiat, calculat și urmărindu-și precis scopul de a afla cine este în spatele jafului și de ce i-a implicat pe ei. Și, mai ales, de ce acum face jocuri psihologice cu ei și pare că vrea să îi dea în vileag.

Între timp, încearcă să se ocupe și de relația cam zdruncinată cu iubita cea tânără și frumoasă, care și ea pare să-i ascundă diverse lucruri. Și Ioana Bugarin mi s-a părut foarte bună în rolul iubitei ușor dezaxate, extrem de naturală și pliată frumos peste drama personajului. O știam din alt film excelent, „Miracol”, unde o admirasem pentru rolul unei tinere de la mănăstire care trecea printr-o traumă îngrozitoare. Dar și restul actorilor din „Boss” au fost bine aleși și și-au tratat rolurile cu responsabilitate, crescând forța și valoarea filmului.

Iar felul în care suntem conduși spre final este ceva ce nu poate fi povestit, trebuie văzut. 🙂 Cum spuneam, thriller-ul „Boss” a intrat deja în cinematografe, așa că vizionare plăcută! Programul difuzării în București și în țară poate fi găsit pe site-ul badunicorn.ro.

Share