„Ultimul vis” al lui Pedro Almodóvar, ce vis de carte!

Am văzut de-a lungul anilor toate filmele pe care regizorul, scenaristul și producătorul spaniol Pedro Almodóvar Caballero le-a făcut din 1991 încoace – mi-am promis că le voi căuta treptat și pe cele mai vechi – , dar acum am avut ocazia să îi citesc și cartea pe care a lansat-o în 2023. „Ultimul vis”, apărută și la noi luna trecută în traducerea Laviniei Similaru, la Editura Litera, este o colecție de povestiri foarte frumos lucrate, despre care autorul spune că alcătuiesc un fel de „autobiografie fragmentată, incompletă și oarecum criptică”. 🙂

Ultimul vis

De fiecare dată când mai apare un film semnat Pedro Almodóvar vreau să-l văd, pentru că știu că va fi o experiență minunată. Poate că filmele lui nu sunt neapărat gustate de toată lumea, pentru că unele sunt grele de sensuri și pentru că altele aduc în fața lumii subiecte despre care unii ar prefera să nu se vorbească, însă eu nu am văzut nici măcar unul care să nu-mi placă la nebunie. Unele m-au lăsat de-a dreptul cu gura căscată prin originalitate și prin felul de a pune o anumită problemă, de a prezenta o anumită situație, de a apropia privitorul de un personaj sau altul.

În cariera sa prolifică, Pedro Almodóvar a creat o serie de filme care explorează teme precum dragostea, sexualitatea, identitatea și condiția umană, adesea cu un amestec de dramă, umor și elemente suprarealiste. Cunoscut pentru estetica sa vibrantă, folosind culorile și decorurile pentru a-și spune fabuloasele povești, cineastul este apreciat pentru modul în care tratează temele sociale și culturale în filmele sale, inclusiv reprezentarea diversității sexuale și a rolului femeilor în societate.

Ei, păi tot cam așa este și cartea lui, „Ultimul vis”. 🙂 O diversitate de subiecte, unele desprinse din realitate, altele din imaginație, unele în care îl recunoști pe Almodóvar scenaristul sau regizorul, altele în care te duce spre Almodóvar omul din viața de zi cu zi. Omul cu tristeți și dureri, omul cu dificultăți gata de a fi depășite, omul care se întreabă și care se analizează, martor al acțiunilor și interacțiunilor, al cărui ochi cercetează, surprinde și captează Viața așa cum este ea.

„Ultimul vis” și alte 11 povestiri

Mi-a plăcut fiecare dintre cele 12 povestiri care alcătuiesc „Ultimul vis”, le-am citit de parcă voiam să le absorb, pentru că m-au fermecat exact ca filmele. Dacă ar fi să aleg trei cele mai cele, probabil că aș alege „Vizita”, pentru subiectul revoltător și magistral tratat, „Ceremonia oglinzii”, pentru doza de fantasy de care copilul din mine e mereu încântat, dar și pentru că are legătură cu România 🙂 și… la al treilea titlu ezit. 😂

Nu știu dacă mi-a plăcut mai mult „Ioana, frumoasa nebună” (construită în jurul unui personaj istoric, dar răsucită minunat de autor ca să iasă ceva cu tentă de basm, o poveste mai spectaculoasă decât realitatea) sau ingeniozitatea din „Viața și moartea lui Miguel”, un fel de povestea lui Benjamin Button – textul lui Almodóvar fiind scris cu mulți ani înainte de apariția filmului. Textele sunt și noi, din 2023, și vechi, anii ’60 – ’70, autorul mărturisind că le-a publicat pe toate ca atare, fără să le mai prelucreze, pentru a le păstra farmecul original.

A, dar am uitat fix de povestirea care dă titlul volumului, „Ultimul vis”, în care Pedro Almodóvar ne creează portretul mamei lui din amintiri. Mi-a plăcut tare mult felul în care aceasta se ocupa de scrisorile vecinilor care nu știau să citească, îmbogățindu-le cu propria imaginație, pentru că voia să îi vadă zâmbind și bucurându-se.

„Mama umplea golurile din scrisori, le citea vecinelor ceea ce ele voiau să audă, uneori lucruri pe care autorul probabil că le uitase și pe care le-ar fi semnat cu plăcere. Improvizațiile acestea implicau o lecție magistrală pentru mine. Stabileau diferența dintre ficțiune și realitate, și faptul că realitatea are nevoie de ficțiune ca să fie mai completă, mai plăcută, mai ușor de trăit”.

Așadar, cine îl cunoaște pe domnul Almodóvar din filmele sale probabil că va găsi cartea ca o prelungire a acestora. Iar cine nu, de ce să nu vrea să-l descopere? 🙂 Volumul se găsește pe site-ul editurii Litera.

Share